|
|

Alimentatia si regimul de viata in diabetul
zaharat
Recomandarile de mai jos sunt
orientative, ele trebuind a fi adaptate tolerantei
individuale si bolilor asociate de care sufera fiecare
pacient in parte.Daca doriti un regim individualizat
starii Dumneavoastra de sanatate, contactati-ne informandu-ne despre afectiunile de care suferiti si
unde sa va trimitem recomandarile.
|
Scurte explicatii
Dupa cum stiti, diabetul zaharat este o boala caracterizata
printr-o insuficienta relativa sau totala de insulina (hormon
secretat de pancreas, ceea ce face ca glucoza din paine,
fainoase, dulciuri si alte alimente sa nu poata fi arsa in
tesuturi, in cantitatea ceruta de nevoile energetice ale
organismului. Drept rezultat, glucoza creste in sange
(hiperglicemie). La o glicemie peste 1,80 g ‰, glucoza apare
si in urina (glicozurie), unde nu se gaseste in mod normal.
Deci, prezenta glucozei in urina arata ca zaharul din sange a
crescut prea mult. Cu toata cresterea glicemiei, tesuturile
sunt lipsite de glucoza si, ca o reactie naturala, organismul
incearca sa o procure din grasimile si proteinele alimentare
(carne, branza, lapte, oua) sau chiar din proteinele si
grasimile din tesuturile proprii. Asa se explica scaderea in
greutate a diabeticului si senzatia de oboseala, cu toate ca
el mananca mult. Faptul ca diabeticul continua sa manance fara
masura nu face decat sa-1 dezechilibreze si mai mult. Creste
si mai mult glucoza din sange si se elimina mai multa glucoza
prin urina. O data cu glucoza se elimina prin urina si multa
apa, si impreuna cu ea sarea, ceea ce duce la deshidratarea
organismului. Prin transformarea grasimilor si proteinelor in
glucoza se formeaza corpi cetonici, care sunt toxici si pot sa
duca pana la coma diabetica. Corpii cetonici se elimina sub
forma de acetona prin urina si prin respiratie, dand mirosul
caracteristic de mere stricate. Tratamentul urmat cu strictete
il fereste pe diabetic de complicatii si mentine organismul
intr-o stare care nu se deosebeste prea mult de starea
normala. Se considera ca diabetul este echilibrat cand
glicemia se situeaza < 2 g ‰, glicozuria este absenta sau
nu depaseste 10 g/24 de ore, iar greutatea corpului ramane
neschimbata.
Alimentatia
Tratamentul diabetului consta inainte de toate din regimul
alimentar cu glucide reduse cantitativ si in cantitate fixa.
Cantitatea de glucide este stabilita de medic si oscileaza
intre 120 si 200 de g/zi (fata de 300–350 g cat reprezinta de
obicei consumul zilnic pentru un adult nediabetic). Restrictia
facuta la glucide se compenseaza caloric cu alte alimente
.care nu contin glucide (albumine, grasimi, verdeturi) si din
care bolnavul poate manca atat cat sa se sature.
Cand boala nu permite corpului sa asimileze cantitati
<150 g glucide se intervine cu tratamentul medicamentos:
insulina sau tablete antidiabetice, numai dupa caz si la
prescriptia medicului.
Pentru a fi sigur ca respecta regimul alimentar, diabeticul
este obligat sa cantareasca zilnic alimentele care contin
glucide. Orice depasire a prescriptiei medicului la alimentele
din aceasta categorie, duce la decompensarea diabetului. In
schimb, respectarea regimului permite diabeticului sa-si
continue activitatea la fel ca orice om normal.
Regimul alimentar in diabet este format din doua grupe de
alimente, dupa cum urmeaza:
Alimente care nu contin glucide si nu trebuie
cantarite zilnic
Carne : vaca, vitel, pasare, miel, porc,
sunca, piftie, mezeluri, conserve de carne (300 g).
Peste : proaspat sau conservat.
Branzeturi : branza de vaci, cas, svaiter,
cascaval (200-300 g).
Oua : proaspete (1/zi).
Grasimi : unt, untdelemn, margarina,
slanina (60-100 g).
Smantana : proaspata (50-150 g).
Nuci, alune : (4-5 bucati).
Bauturi : ceai, cafea, apa minerala. De
asemenea vin alb, tuica sau coniac, dar cu moderatie, abuzul
fiind daunator oricui si cu atat mai mult diabeticului.
Zarzavaturi : rosii, vinete, spanac,
ciuperci, ardei gras, varza alba, bame, varza rosie, conopida,
castraveti, dovlecei, fasole verde, ridichi, andive, stevie,
loboda, papadie, untisor, salata verde (800 – l 000 g).
Alimente care contin glucide si trebuie
socotite si cantarite zilnic pe cantar
Fructe proaspete : fragi, capsuni, zmeura,
agrise, mure, piersici, mere, cirese timpurii, caise, visine,
portocale (fara coaja, gutui, prune nu prea dulci (contin 10%
glucide).
Lactate : branza de vaci, iaurt (contin 4%
glucide).
Fainoase : paste fainoase, cartofi, orez
sau gris, toate cantarite fierte (contin 20% glucide).
Paine : proaspata, indiferent de calitate
(contine 50% glucide).
Mamaliga pripita, la fel si fasolea boabe cantarita fiarta (contin 12%
glucide).
Exemplu de regim cu 200 g glucide
Vor fi cantarite zilnic urmatoarele alimente:
- 300 g fructe;
- 500 g lapte (sau
iaurt, sau branza de vaci);
- 250 g cartofi (sau
paste fainoase fierte, sau gris ori orez fiert);
- 200 g paine sau de 4
ori mai multa mamaliga pripita.
Indicatii privind echivalenta unor alimente
Alimentele cu continut glucidic permise diabeticului se pot
inlocui unele cu altele ( in cantitati echivalente).
Astfel: 20 g paine = 250 g lapte (iaurt, branza de vaci) =
50 g cartofi (o lingura) = 50 g orez sau gris fiert = 50 g
paste fainoase fierte = 100 g fructe permise = 80 g mamaliga
pripita = 100 g morcovi.
Dupa cum se vede, greutatea pastelor fainoase, a grisului
si a orezului se socoteste dupa fierbere.
Alimentele interzise
Diabeticului ii sunt oprite fainurile, biscuitii, legumele
uscate, castanele, zaharul, ciocolata, bomboanele,
prajiturile, rahatul, dulceata, inghetata, berea, vinul dulce,
mustul, siropurile, lichiorurile, strugurii, prunele uscate,
perele pergamute.
Regimul de viata
|
|
- Dati multa atentie igienei personale, in special
pastrati cu strictete curatenia pielii si a gurii.
Spalati-va pe dinti dupa fiecare masa si tratati-va
eventualele focare dentare. Ingrijiti-va picioarele,
prin spalarea lor zilnica cu apa si sapun precum si
prin evitare frigului si a incaltamintei
necorespunzatoare.
|
|
|
- Evitati viata, zbuciumata, cu incordare
nervoasa permanenta care stanjeneste echilibrarea
diabetului.
|
|
|
- Luati masa mereu la aceleasi ore si respectati
orele de somn.
|
|
|
- Evitati viata sedentara si supraalimentatia care
predispun la obezitate. Obezitatea agraveaza diabetul
si inlesneste aparitia complicatiilor vasculare.
|
|
|
- Pentru o mai buna ardere a glucozei va este
folositoare o activitate musculara, insa fara eforturi
intense. De aceea va recomandam plimbari, mici
excursii, gimnastica si sporturi usoare: tenis de
masa, ciclism, canotaj, vanatoare, scurte ascensiuni
etc.
|
In cazul Dumneavoastra ratia alimentara
trebuie sa contina aproximativ ____ g glucide/zi, cantitate
indicata de medicul Dumneavoastra in functie de greutatea
corporala, medicatia pe care o urmati si valorile actuale ale
analizelor (glicemie, glicozurie).
Zaharul si produsele zaharoase (%
la 100g aliment)
|
Denumire aliment
|
Glucide
|
Proteine
|
Lipide
|
Calorii
|
|
cozonac ardelenesc
|
44,7
|
8,9
|
4,4
|
260
|
|
cozonac de casa
|
44,6
|
10,4
|
10,3
|
322
|
|
biscuiti obisnuiti
|
70,3
|
9,0
|
9,0
|
409
|
|
biscuiti
|
64,0
|
9,4
|
16,7
|
456
|
|
biscuiti Chindia
|
63,3
|
10,0
|
14,5
|
435
|
|
biscuiti Covasna
|
64,6
|
9,1
|
13,1
|
436
|
|
Eugenia (cu crema)
|
64,4
|
8,7
|
15,0
|
440
|
|
biscuiti cu miere
|
62,4
|
12,6
|
13,5
|
433
|
|
biscuiti Mirela
|
64,6
|
10,0
|
13,7
|
433
|
|
biscuiti spiralati
|
63,3
|
9,0
|
11,5
|
403
|
|
biscuiti stelute
|
64,3
|
11,9
|
12,5
|
430
|
|
biscuiti Voinicel
|
70,1
|
8,7
|
11,5
|
420
|
|
sticksuri
|
68,1
|
13,3
|
5,2
|
381
|
|
fundite
|
59,1
|
8,3
|
1,99
|
462
|
|
napolitane Cindrel
|
44,3
|
8,0
|
3,05
|
498
|
|
napolitane Frutti
|
45,8
|
6,4
|
3,03
|
496
|
|
zahar
|
99,9
|
|
|
410
|
|
glucoza
|
78,0
|
|
|
320
|
|
miere de albine
|
81
|
0,4
|
0,2
|
336
|
|
amidon
|
83,0
|
|
|
340
|
|
caramele cu fructe
|
83,0
|
1,2
|
6,4
|
405
|
|
caramele cu lapte
|
81,0
|
6,4
|
6,9
|
422
|
|
caramele cu malt
|
82,0
|
5,7
|
1,0
|
360
|
|
caramele cu miere
|
84,0
|
3,7
|
5,0
|
406
|
|
caramele cu rom
|
64,0
|
2,7
|
5,4
|
323
|
|
dropsuri
|
95
|
|
|
403
|
|
dropsuri cu lapte
|
94,0
|
2,3
|
2,0
|
413
|
|
drajeuri
|
98,0
|
|
|
402
|
|
bomboane fondante
|
78,7
|
3,1
|
9,1
|
420
|
|
bomboane cu ciocolata
|
56,3
|
7,0
|
33,8
|
574
|
|
ciocolata cu lapte
|
50,0
|
6,9
|
40,0
|
605
|
|
ciocolata menaj
|
62,0
|
6,5
|
27,5
|
536
|
|
ciocolata Romanta
|
54,8
|
6,5
|
28,1
|
513
|
|
ciocolata cu vanilie
|
64,9
|
4,6
|
28,4
|
549
|
|
sirop de fructe (visine, zmeura)
|
67,0
|
0,2
|
|
275
|
|
dulceata de caise
|
70,0
|
0,8
|
|
290
|
|
dulceata de capsuni
|
63,1
|
0,4
|
|
260
|
|
dulceata de trandafir
|
68,0
|
0,8
|
|
282
|
|
dulceata de visine
|
68,0
|
0,8
|
|
282
|
|
gem de caise
|
60,5
|
0,5
|
|
250
|
|
gem de capsuni
|
59,0
|
0,4
|
|
244
|
|
gem de gutui
|
58,0
|
0,4
|
|
239
|
|
gem de piersici
|
59,5
|
0,5
|
|
246
|
|
gem de prune
|
59,0
|
0,6
|
|
244
|
|
gem de visine
|
58,0
|
0,7
|
|
241
|
|
gem de zmeura
|
59,0
|
0,5
|
|
244
|
|
jeleu de afine
|
70,0
|
0,6
|
|
289
|
|
jeleu de mure
|
65,0
|
0,5
|
|
269
|
|
magiun de prune
|
55,0
|
1,5
|
|
232
|
|
marmelada amestec
|
63,0
|
0,6
|
|
261
|
|
marmelada extra
|
71,0
|
0,4
|
|
292
|
|
pasta de macese
|
66,0
|
0,8
|
|
274
|
|
cacao praf
|
40,0
|
23,4
|
20,0
|
446
|
|
halva din floarea soarelui
|
43,0
|
18,4
|
31,5
|
546
|
Ouale (% la 100g aliment)
|
Denumire aliment
|
Glucide
|
Proteine
|
Lipide
|
Calorii
|
|
ou de gaina, integral
|
0,6
|
14,0
|
12,0
|
171
|
|
galbenus de ou de gaina
|
0,3
|
16,0
|
32,0
|
364
|
|
albus de ou de gaina
|
0,5
|
13,0
|
0,2
|
57
|
|
ou de rata
|
0,3
|
11,7
|
13,3
|
173
|
|
praf de oua de gaina, integral
|
1,8
|
45,0
|
40,0
|
564
|
Mierea (% la 100g aliment)
|
Denumire aliment
|
Glucide
|
Proteine
|
Lipide
|
Calorii
|
|
miere de albine
|
81
|
0,4
|
0,2
|
336
|
Legumele si leguminoasele (% la 100g aliment)
|
Denumire aliment
|
Glucide
|
Proteine
|
Lipide
|
Calorii
|
|
andive
|
3,0
|
1,5
|
0,2
|
22
|
|
anghinare
|
1,0
|
2,7
|
0,7
|
38
|
|
ardei gras verde
|
2,5
|
1,37
|
1,1
|
25
|
|
ardei gras rosu
|
2,5
|
1,7
|
0,4
|
39
|
|
cartofi noi
|
17,4
|
1,5
|
0,2
|
80
|
|
cartofi maturi
|
20
|
2,5
|
0,15
|
88
|
|
castraveti
|
2,9
|
29
|
0,2
|
18
|
|
ceapa verde
|
2,0
|
1,5
|
0,2
|
20
|
|
ceapa uscata
|
8,0
|
1,06
|
0,2
|
45
|
|
ciuperci
|
2,3
|
5,0
|
0,5
|
29
|
|
conopida
|
3,9
|
2,8
|
0,27
|
30
|
|
dovlecei
|
3,2
|
1,0
|
0,1
|
18
|
|
fasole verde
|
5,7
|
2,0
|
0,2
|
34
|
|
gulii
|
1,8
|
4,5
|
0,1
|
33
|
|
hrean
|
1,1
|
3,2
|
0,2
|
81
|
|
loboda
|
2,9
|
0,5
|
0,2
|
19
|
|
mazare verde boabe
|
14,0
|
8,4
|
0,5
|
93
|
|
marar frunze
|
1,2
|
1,0
|
0,8
|
32
|
|
morcovi
|
1,3
|
1,5
|
0,3
|
44
|
|
napi
|
1,2
|
2,0
|
0,2
|
32
|
|
pastranac
|
1,5
|
2,5
|
0,5
|
72
|
|
patrunjel frunze
|
3,2
|
1,05
|
0,6
|
46
|
|
patrunjel radacini
|
10,0
|
1,1
|
0,8
|
53
|
|
patlagele rosii
|
4,3
|
1,1
|
0,3
|
25
|
|
praz
|
10,0
|
2,3
|
0,4
|
54
|
|
ridichi de luna
|
3,8
|
0,8
|
0,1
|
20
|
|
ridichi de iarna
|
4,9
|
1,3
|
0,1
|
26
|
|
salata verde
|
3,0
|
1,6
|
0,2
|
21
|
|
sfecla rosie
|
9,0
|
1,4
|
0,1
|
44
|
|
spanac
|
2,6
|
3,0
|
0,3
|
26
|
|
sparanghel
|
2,6
|
2,0
|
0,2
|
21
|
|
telina radacini
|
5,9
|
1,5
|
0,3
|
33
|
|
urzici
|
7,1
|
7,0
|
0,7
|
64
|
|
usturoi
|
2,6
|
6,8
|
0,2
|
136
|
|
varza alba
|
5,8
|
1,8
|
0,2
|
33
|
|
varza Bruxelles
|
7,0
|
4,0
|
0,5
|
50
|
|
varza rosie
|
5,6
|
1,9
|
0,2
|
33
|
|
vinete
|
4,8
|
1,3
|
0,2
|
27
|
|
ardei umpluti cu orez
|
7,0
|
1,4
|
1,9
|
52
|
|
bulion
|
8,3
|
2,7
|
0,6
|
51
|
|
rosii in bulion
|
3,2
|
1,1
|
0,3
|
20
|
|
bame in bulion
|
4,6
|
2,0
|
0,6
|
33
|
|
bame in ulei
|
6,2
|
1,9
|
6,0
|
91
|
|
conopida in apa
|
1,8
|
1,0
|
0,2
|
13
|
|
dovlecei in apa
|
2,5
|
1,5
|
0,4
|
20
|
|
fasole verde in apa
|
2,2
|
1,1
|
0,2
|
15
|
|
ghiveci in bulion
|
3,2
|
1,3
|
0,3
|
21
|
|
ghiveci in ulei
|
3,4
|
1,8
|
8,0
|
96
|
|
mazare verde boabe
|
10,0
|
8,5
|
0,5
|
72
|
|
mazare boabe fina
|
9,0
|
8,5
|
0,4
|
67
|
|
pasta de tomate
|
15,4
|
5,4
|
1,0
|
94
|
|
sos picant
|
11,1
|
2,6
|
0,8
|
64
|
|
spanac cu orez
|
2,0
|
2,0
|
6,0
|
90
|
|
suc de tomate
|
4,6
|
1,1
|
|
23
|
|
supa concentrata de conopida
|
2,7
|
1,8
|
2,0
|
20
|
|
supa concentrata de telina
|
3,6
|
1,5
|
2,0
|
23
|
|
tocana de legume
|
3,1
|
1,2
|
6,0
|
73
|
|
tomate umplute cu orez
|
7,0
|
1,5
|
8,0
|
109
|
|
urzici conservate
|
5,4
|
2,3
|
0,4
|
35
|
|
vinete in bulion
|
2,5
|
1,1
|
0,5
|
19
|
|
vinete in ulei
|
2,4
|
1,8
|
8,0
|
92
|
|
zacusca de legume cu vinete
|
4,4
|
1,1
|
3,4
|
54
|
|
zarzavat pentru ciorbe
|
2,5
|
1,4
|
1,5
|
26
|
|
zarzavat pentru supe
|
2,7
|
1,2
|
1,7
|
41
|
|
castraveti in otet
|
1,5
|
0,6
|
|
9
|
|
gogosari intregi in otet
|
3,0
|
0,8
|
|
15
|
|
gogosari taiati in otet
|
2,6
|
0,7
|
|
14
|
|
salata de varza rosie
|
3,0
|
1,0
|
|
16
|
|
salata de sfecla rosie
|
8
|
1,0
|
|
37
|
|
varza acra
|
3,3
|
1,2
|
|
18
|
|
cartofi deshidratati
|
77,0
|
7,4
|
0,4
|
350
|
|
ciuperci deshidratate
|
30,8
|
41,7
|
1,7
|
313
|
|
morcovi
|
61,4
|
9,0
|
1,5
|
303
|
|
fasole boabe
|
4,7
|
23,0
|
1,7
|
303
|
|
linte boabe
|
52,0
|
25,0
|
1,8
|
337
|
|
mazare boabe
|
53,0
|
21,5
|
1,9
|
323
|
Laptele si derivatele lui (% la 100g aliment)
|
Denumire aliment
|
Glucide
|
Proteine
|
Lipide
|
Calorii
|
|
lapte de vaca integral
|
4,8
|
3,5
|
3,6
|
67
|
|
lapte de vaca cu 3% grasime
|
4,8
|
3,5
|
3,0
|
62
|
|
lapte de vaca cu 2% grasime
|
4,9
|
3,5
|
2,0
|
53
|
|
lapte de vaca cu 1,7% grasime
|
4,9
|
3,5
|
1,7
|
50
|
|
lapte de vaca cu 1,5% grasime
|
5,0
|
3,5
|
1,5
|
49
|
|
lapte smantanit
|
5,0
|
3,5
|
0,1
|
38
|
|
lapte de bivolita
|
4,9
|
5,6
|
6,5
|
104
|
|
lapte de oaie
|
4,6
|
6,0
|
7,5
|
113
|
|
lapte de capra
|
4,5
|
3,5
|
3,7
|
67
|
|
lapte de vaca batut integral
|
3,9
|
3,5
|
3,6
|
64
|
|
lapte de vaca batut degresat
|
4,0
|
3,4
|
0,1
|
31
|
|
lapte extra
|
3,0
|
4,0
|
4,0
|
67
|
|
lapte gras
|
4,0
|
3,2
|
2,6
|
54
|
|
lapte degresat
|
3,9
|
3,2
|
0,1
|
30
|
|
chefir
|
4,0
|
4,0
|
2,8
|
59
|
|
sana
|
4,0
|
3,5
|
3,6
|
64
|
|
lapte praf din lapte normalizat
|
40,0
|
27,0
|
24,0
|
498
|
|
lapte praf din lapte partial degresat
|
45,0
|
30,0
|
16,0
|
456
|
|
branza foarte grasa de vaca
|
7,0
|
11,0
|
15,5
|
218
|
|
branza grasa de vaca
|
4,5
|
13,0
|
9,0
|
155
|
|
branza slaba de vaca
|
4,0
|
17,0
|
1,2
|
97
|
|
branza slaba de vaca din lapte praf
|
5,0
|
17,5
|
0,8
|
100
|
|
branza de burduf
|
1,5
|
24,0
|
26,0
|
346
|
|
branza telemea de oaie
|
1,0
|
10,9
|
24,0
|
305
|
|
branza telemea de vaca
|
1,0
|
17,0
|
17,2
|
243
|
|
cascaval dobrogea-penteleu
|
1,0
|
25,0
|
19,0
|
334
|
|
cascaval penteleu
|
1,0
|
25,0
|
19,0
|
283
|
|
branza Olanda
|
0,2
|
30,7
|
23,0
|
340
|
|
branza Schweizer
|
0,5
|
26,0
|
26,0
|
350
|
|
branza Ludus
|
1,5
|
20,6
|
25,8
|
324
|
|
branza topita Bradet
|
3,0
|
17,7
|
16,3
|
236
|
|
branza topita Cedar
|
2,5
|
16,6
|
19,6
|
260
|
|
branza topita Schweizer cu smantana
|
1,5
|
17,2
|
24,1
|
301
|
|
branza topita Medias
|
5,4
|
18,9
|
13,8
|
228
|
|
branza topita grasa
|
1,0
|
30,0
|
9,0
|
211
|
|
branza crema
|
1,7
|
10,2
|
28,7
|
316
|
|
smantana 20%
|
3,1
|
3,5
|
20,0
|
213
|
|
smantana 30%
|
2,5
|
2,5
|
30,0
|
300
|
Grasimile alimentare (de origine animala si vegetala)
(% la 100g aliment)
|
Denumire aliment
|
Glucide
|
Proteine
|
Lipide
|
Calorii
|
|
unt 80%
|
2,5
|
8,0
|
80,0
|
806
|
|
unt 75%
|
2,5
|
6,0
|
75,0
|
732
|
|
unt 65%
|
2,3
|
5,0
|
65,0
|
634
|
|
untura de porc
|
|
0,2
|
99,6
|
927
|
|
untura de gasca
|
|
0,5
|
99,0
|
923
|
|
seu topit
|
|
0,3
|
99,4
|
927
|
|
ulei de floarea soarelui
|
|
|
100
|
930
|
|
ulei de soia
|
|
|
100
|
930
|
|
ulei de germeni de porumb
|
|
|
100
|
930
|
|
margarina 82%
|
|
0,5
|
82,0
|
766
|
Fructele (% la 100g aliment)
|
Denumire aliment
|
Glucide
|
Proteine
|
Lipide
|
Calorii
|
|
afine
|
13,9
|
0,7
|
0,6
|
66
|
|
agrise
|
9,5
|
1,0
|
0,4
|
47
|
|
ananas
|
119
|
0,4
|
0,2
|
52
|
|
banane
|
15,7
|
1,3
|
0,6
|
73
|
|
caise
|
11,7
|
1,0
|
1,0
|
53
|
|
cantalup
|
6,9
|
0,8
|
1,0
|
30
|
|
capsuni
|
7,4
|
0,8
|
0,6
|
39
|
|
cirese
|
15,0
|
1,0
|
0,3
|
68
|
|
coacaze rosii
|
8,0
|
1,4
|
0,4
|
42
|
|
coacaze negre
|
10,7
|
1,2
|
0,5
|
53
|
|
coarne
|
16,9
|
0,7
|
0,4
|
76
|
|
corcoduse
|
10,2
|
0,6
|
0,1
|
45
|
|
dude
|
14,5
|
1,3
|
0,6
|
81
|
|
fragi de padure
|
9,8
|
1,3
|
1,0
|
57
|
|
grape-fruit
|
6,5
|
0,6
|
0,2
|
31
|
|
gutui
|
12,0
|
0,5
|
0,5
|
56
|
|
lamai
|
6,0
|
1,0
|
0,3
|
31
|
|
mandarine
|
9,0
|
0,8
|
0,2
|
42
|
|
macese
|
21,8
|
4,1
|
1,2
|
127
|
|
mere
|
14,5
|
0,3
|
0,4
|
64
|
|
mure
|
14,0
|
1,4
|
1,4
|
76
|
|
pepene galben
|
5,0
|
0,5
|
1,0
|
23
|
|
pepene verde
|
5,4
|
0,5
|
1,0
|
29
|
|
pere
|
14,6
|
0,6
|
0,4
|
66
|
|
piersici
|
11,0
|
0,9
|
0,1
|
50
|
|
portocale
|
10,0
|
0,8
|
0,2
|
47
|
|
prune
|
16,8
|
0,6
|
0,1
|
72
|
|
struguri
|
17,6
|
0,8
|
0,10
|
85
|
|
visine
|
12,6
|
1,0
|
0,5
|
60
|
|
zmeura
|
10,7
|
1,3
|
0,3
|
54
|
|
caise fara samburi
|
68,0
|
5,2
|
0,4
|
304
|
|
curmale cu samburi
|
74,0
|
1,9
|
0,6
|
317
|
|
macese cu seminte
|
62,2
|
2,2
|
0,7
|
270
|
|
mere uscate
|
70,0
|
1,4
|
0,20
|
311
|
|
pere uscate
|
70,0
|
2,4
|
0,4
|
300
|
|
smochine
|
58,0
|
4,3
|
1,3
|
267
|
|
stafide
|
71,0
|
2,5
|
0,5
|
306
|
|
alune in coaja
|
12,0
|
14,0
|
62,0
|
683
|
|
arahide
|
14,0
|
26,0
|
43,7
|
570
|
|
masline
|
8,5
|
25,0
|
44,0
|
460
|
|
nuci in coaja
|
13,0
|
19,0
|
58,7
|
636
|
|
seminte de dovleac
|
7,0
|
35,0
|
47,0
|
613
|
|
seminte de floarea soarelui
|
9,0
|
27,0
|
50,0
|
612
|
|
seminte de soia
|
22,0
|
38,0
|
20,0
|
432
|
|
seminte de soia degresata
|
38,0
|
50,0
|
10,0
|
381
|
|
suc de mere
|
17,4
|
0,1
|
|
72
|
|
suc de mere concentrat
|
64,0
|
0,5
|
|
264
|
|
suc de pere
|
14,0
|
0,1
|
|
58
|
|
suc de prune
|
13,7
|
0,1
|
|
56
|
|
suc de struguri
|
20,0
|
0,1
|
|
83
|
|
suc de tomate
|
5,0
|
1,0
|
|
25
|
|
suc de zmeura
|
12,0
|
0,2
|
|
50
|
|
compot de caise
|
14,0
|
0,5
|
|
59
|
|
compot de cirese
|
14,0
|
0,5
|
|
59
|
|
compot de gutui
|
17,0
|
0,5
|
|
57
|
|
compot de mere
|
17,0
|
0,3
|
|
71
|
|
compot de pere
|
20,0
|
0,2
|
|
83
|
|
compot de piersici
|
11,5
|
0,6
|
|
50
|
|
compot de prune
|
15,0
|
0,4
|
|
63
|
|
compot de visine
|
13,6
|
0,4
|
|
57
|
Cerealele si derivatele (% la 100g aliment)
|
Denumire aliment
|
Glucide
|
Proteine
|
Lipide
|
Calorii
|
|
paine de grau alba (0-70%)
|
45,9
|
8,6
|
1,2
|
234
|
|
paine de grau alba cu cartofi
|
47,7
|
8,5
|
1,0
|
223
|
|
paine alba fara sare (fiina 700)
|
47,1
|
7,6
|
1,0
|
225
|
|
franzela Bucuresti (faina 600)
|
48,3
|
8,5
|
2,0
|
234
|
|
franzela Bucuresti (fana 700)
|
46,7
|
7,4
|
1,0
|
223
|
|
franzela Dambovita (faina 800)
|
47,2
|
7,9
|
2,0
|
228
|
|
franzela Dambovita (faina 950)
|
46,2
|
8,1
|
3,0
|
225
|
|
paine neagra (faina 1350)
|
41,7
|
7,3
|
3,0
|
203
|
|
paine integrala (faina 1500)
|
47,0
|
8,4
|
3,0
|
230
|
|
paine graham
|
43,2
|
7,3
|
5,0
|
211
|
|
paine de secara (faina 2000)
|
44,2
|
6,2
|
5,0
|
212
|
|
batoane cu lapte
|
51,1
|
10,5
|
4,0
|
290
|
|
chifle extra
|
47,5
|
9,8
|
1,9
|
252
|
|
chifle cu lapte si calciu
|
49,4
|
7,6
|
8,0
|
241
|
|
cornuri Sinaia
|
51,2
|
11,1
|
4,1
|
298
|
|
faina de grau (extractie 30%)
|
73,6
|
10,8
|
0,9
|
354
|
|
faina de grau (extractie 75%)
|
72,9
|
11,0
|
1,1
|
354
|
|
faina de grau (extractie 85%)
|
71,3
|
11,5
|
1,4
|
352
|
|
faina de secara
|
74,6
|
8,9
|
1,2
|
353
|
|
faina de porumb
|
72,1
|
9,6
|
1,7
|
351
|
|
arpacas de orz
|
72,0
|
9,5
|
1,5
|
348
|
|
Orez decorticat
|
75,8
|
7,6
|
1,0
|
298
|
|
Gris
|
73,3
|
11,2
|
0,8
|
354
|
|
paste fainoase obisnuite
|
75,9
|
9,6
|
1,0
|
360
|
|
paste fainoase cu ou
|
79,1
|
10,2
|
2,2
|
386
|
|
fulgi de grau
|
73,5
|
12,5
|
1,5
|
366
|
|
fulgi de orez
|
80,6
|
7,6
|
0,6
|
367
|
|
fulgi de ovaz
|
65,3
|
13,7
|
5,7
|
377
|
|
fulgi de porumb
|
71,3
|
8,3
|
6,3
|
384
|
|
pufuleti
|
70,9
|
10,6
|
5,7
|
387
|
|
taietei proteinizati
|
72,0
|
11,8
|
2,2
|
364
|
Carnea, pestele si produsele lor (% la 100g aliment)
|
Denumire aliment
|
Glucide
|
Proteine
|
Lipide
|
Calorii
|
|
carne de vaca slaba
|
|
20,4
|
2,2
|
104
|
|
carne de vaca semigrasa
|
|
17,0
|
7,0
|
134
|
|
carne de vaca grasa
|
|
14,0
|
20,0
|
243
|
|
carne de vitel slaba
|
|
22,0
|
3,0
|
118
|
|
carne de vitel semigrasa
|
|
20,5
|
6,8
|
149
|
|
carne de porc grasa
|
|
15,0
|
32,0
|
359
|
|
carne de porc semigrasa
|
|
16,3
|
23,0
|
281
|
|
carne de porc slaba
|
|
20,4
|
6,3
|
142
|
|
carne de oaie slaba
|
|
20,0
|
6,5
|
144
|
|
carne de oaie semigrasa
|
|
17,0
|
28,0
|
331
|
|
carne de miel
|
|
18,0
|
20,0
|
260
|
|
carne de gaina slaba
|
|
20,0
|
5,0
|
128
|
|
carne de gaina grasa
|
|
19,0
|
9,5
|
167
|
|
carne de curca slaba
|
|
24,5
|
8,5
|
179
|
|
carne de curca grasa
|
|
20,6
|
15,3
|
227
|
|
carne de gasca semigrasa
|
|
18,4
|
20,0
|
260
|
|
carne de gasca grasa
|
|
16,0
|
35,0
|
392
|
|
carne de rata
|
|
19,6
|
8,0
|
155
|
|
carne de cal
|
1,0
|
21,0
|
2,5
|
113
|
|
carne de caprioara
|
|
20,0
|
1,9
|
100
|
|
carne de iepure
|
|
22,0
|
1,0
|
98
|
|
carne de mistret
|
|
22,0
|
2,5
|
114
|
|
creier de bovine
|
|
10,5
|
9,0
|
127
|
|
ficat de bovine
|
4,0
|
20,0
|
5,0
|
146
|
|
ficat de porc
|
3,0
|
19,0
|
6,0
|
146
|
|
rinichi de bovine, de porc
|
|
18,0
|
5,0
|
120
|
|
inima de bovine
|
0,8
|
16,0
|
3,5
|
101
|
|
carnati afumati de porc
|
|
13,0
|
29,0
|
323
|
|
carnati Bicaz
|
|
12,5
|
20,0
|
237
|
|
carnati caltabos
|
|
12,8
|
31,5
|
345
|
|
carnati Harghita
|
0,8
|
17,0
|
26,0
|
315
|
|
carnati Mehedinti
|
|
10,0
|
17,6
|
205
|
|
carnati Muntenia
|
|
11,0
|
25,0
|
278
|
|
carnati Plai
|
1,9
|
14,0
|
43,0
|
465
|
|
carnati tibles
|
1,6
|
8,0
|
25,0
|
272
|
|
carnati Trandafir
|
1,7
|
11,7
|
27,4
|
310
|
|
cremwursti
|
1,2
|
11,0
|
21,6
|
251
|
|
leberwurst
|
1,2
|
10,4
|
25,9
|
288
|
|
leber Litoral
|
1,1
|
15,4
|
21,1
|
264
|
|
Parizer
|
1,0
|
10,8
|
22,0
|
253
|
|
parizer de porc
|
1,0
|
12,2
|
14,7
|
191
|
|
parizer dietetic
|
1,7
|
14,3
|
11,5
|
173
|
|
salam Bihor, Bucuresti, Muntenia
|
0,6
|
11,5
|
25,0
|
282
|
|
salam Miorita, Mistretul, de porc
|
0,6
|
10,5
|
29,5
|
320
|
|
salam Siretul
|
1,1
|
13,3
|
17,3
|
220
|
|
salam de vara
|
0,8
|
14,0
|
35,0
|
386
|
|
salam Victoria
|
1,3
|
14,9
|
8,1
|
142
|
|
salam de tip Sibiu
|
|
26,5
|
43,0
|
508
|
|
sunca, muschi tiganesc
|
|
23,0
|
24,0
|
317
|
|
sunca Muntenia
|
7,2
|
10,8
|
6,5
|
134
|
|
toba
|
1,0
|
10,0
|
17,5
|
208
|
|
pateuri, paste de carne
|
2,3
|
12,2
|
21,0
|
255
|
|
carne tocata pentru mici
|
1,0
|
12,3
|
16,9
|
212
|
|
carne tocata pentru parjoale
|
4,9
|
9,0
|
9,9
|
149
|
|
carne tocata pentru sarmale
|
6,2
|
8,3
|
32,5
|
362
|
|
carne de porc cu fasole boabe
|
9,0
|
5,5
|
8,4
|
137
|
|
carne de vita cu fasole boabe
|
9,4
|
10,0
|
6,0
|
135
|
|
piept condimentat cu fasole boabe
|
12,0
|
5,9
|
5,8
|
127
|
|
salam cu fasole boabe
|
13,0
|
7,1
|
6,6
|
144
|
|
carne de porc cu mazare
|
10,0
|
7,8
|
10,0
|
166
|
|
babusca
|
|
17,3
|
4,5
|
113
|
|
calcan
|
|
17,0
|
2,0
|
88
|
|
cod
|
|
19,0
|
1,0
|
87
|
|
crap
|
|
18,9
|
2,8
|
104
|
|
crap de elesteu
|
|
16,0
|
1,0
|
159
|
|
heringi de primavara (slabi)
|
|
19,1
|
6,5
|
139
|
|
heringi de vara, toamna, iarna (grasi)
|
|
17,7
|
18,5
|
245
|
|
macrou
|
|
22,0
|
10,0
|
183
|
|
morun
|
|
17,5
|
4,7
|
115
|
|
nisetru
|
|
18,5
|
11,7
|
237
|
|
platica
|
|
16,9
|
3,0
|
78
|
|
salau
|
|
19,4
|
9,0
|
83
|
|
scrumbii de Dunare
|
|
14,2
|
26,0
|
300
|
|
somn pana
|
|
16,8
|
18,8
|
244
|
|
stavrid
|
|
18,8
|
4,0
|
114
|
|
stiuca
|
|
19,0
|
4,0
|
82
|
|
crap sarat
|
|
24,4
|
4,4
|
141
|
|
heringi slabi, sarati
|
|
19,0
|
6,2
|
135
|
|
heringi grasi, sarati
|
|
19,0
|
19,0
|
250
|
|
scrumbii de dunare, sarati
|
|
20,0
|
20,7
|
274
|
|
stiuca sarata
|
|
22,8
|
5,0
|
98
|
|
icre de crap
|
|
25
|
3,0
|
130
|
|
icre de Manciuria
|
|
35,0
|
12,0
|
255
|
|
icre negre (caviar)
|
|
26,0
|
15,0
|
246
|
|
icre de stiuca
|
|
27,0
|
1,5
|
125
|
|
babusca in sos tomat
|
4,5
|
11,0
|
8,8
|
145
|
|
caras in sos tomat
|
5,4
|
9,3
|
9,0
|
144
|
|
crap in sos tomat
|
3,5
|
11,0
|
9,0
|
143
|
|
macrou in ulei
|
2,0
|
19,4
|
21,5
|
280
|
|
macrou in sos tomat
|
2,8
|
16,6
|
14,6
|
215
|
|
merlucius in sos picant
|
3,0
|
19,0
|
14,0
|
209
|
|
sardina in ulei
|
2,0
|
17,8
|
20,7
|
266
|
|
sardina in sos tomat
|
2,2
|
16,0
|
11,0
|
177
|
|
sardina in sos marinat
|
2,0
|
17,7
|
12,5
|
190
|
|
stravid in ulei
|
2,0
|
17,0
|
18,0
|
237
|
|
stravid in sos tomat
|
2,5
|
15,4
|
4,0
|
110
|
|
stravid in sos tomat cu legume
|
5,0
|
10,7
|
8,0
|
138
|
|
stravid in suc propriu
|
3,5
|
17,2
|
8,7
|
151
|
|
stiuca in sos tomat
|
2,8
|
14,2
|
4,0
|
123
|
|
paste de peste
|
5,6
|
14,7
|
14,5
|
21
|
1. Ce este diabetul?
Diabetul zaharat este o tulburare
complexa a metabolismului energetic al organismului (centrala
atomo-electrica ce produce energie in organism), care include
modificari lipidice (obezitate, grasimi crescute in sange, in
ficat si in muschi), glucidice (hiperglicemie, depunearea
glucidelor pe proteine) si proteice (consumarea proteinelor -
organismul se mananca pe el insusi).
In aceasta boala organismul nu
produce sau nu poate utiliza insulina . Insulina este necesara
organismului pentru a putea folosi zaharul. Insulina ia
zaharul din sange si il introduce in celule. Fara insulina
zaharul se acumuleaza in sange si nu intra in celule. Fara
zahar, celulele se vor infometa si vor suferi de lipsa de
energie. In timp, zaharul crescut acumulat in sange (glicemii
mari, hemoglobina glicozilata >7-7,5%) va strica ochii,
rinichii, nervii, vasele de sange si inima dvs.
Faptul ca ati aflat ca aveti
diabet va speriat cu siguranta. Nu intrati insa in panica!
Diabetul zaharat este o boala serioasa, dar oamenii cu diabet
pot duce o viata lunga, sanatoasa si fericita . Si
dumneavoastra puteti de asemenea avind foarte mare grija de
dvs. Cititi cu atentie informatiile din acest site si veti
trai fericiti pana la adanci batraneti, numai insa daca le
veti si aplica!
1. Simptomele diabetului zaharat
Principalele semne si simptome ale
diabetului zaharat sunt:
1. Urinat des . Frecvent pacientul cu diabet netratat
trebuie sa se scoale si noaptea din somn pentru a merge la
baie.
2. Sete continua si consumarea unor cantitati mari de apa.
Se poate ajunge la consumarea a 4-6 litri de apa pe zi, ceea
ce trebuie sa fie un semnal de alarma.
3. Cresterea poftei de mancare. Apare mai rar decat primele
doua, dar este totusi un semn valoros.
4. Scaderea in greutate. Aparent ciudata, mai ales in
conditiile in care se asociaza cu o pofta de mancare mai mare
si un consum mai mare de alimente, ea este totusi explicata
prin imposibilitatea organismului de a utiliza mancarea si
tendinta la autodigestie pentru supravietuire (organismul se
mananca pe el insusi daca nu poate folosi mancarea).
5. Alte simptome: oboseala, iritabilitate,
vedere tulbure.
Aceste manifestari, mai ales cand sunt
prezente impreuna au o mare valoare si ar trebui sa conduca
intotdeauna la o testare a glicemiei pentru a vedea daca aveti
diabet. In tipul 1 de diabet aceste simptome apar de regula cu
1-3 luni inaintea punerii diagnosticului, iar in tipul 2 de
diabet cu 5-10 ani inainte , in tot acest timp organismul
fiind macinat zilnic de diabet.
2. Clasificarea diabetului zaharat
1. Tipul 1 - caracterizat de
distrugerea celulelor producatoare de insulina (celule ?) din
pancreas, de obicei conducand la lipsa totala de insulina.
Apare mai ales la copii si tineri, dar poate afecta si oamenii
maturi. In lipsa aportului din afara de insulina (prin
injectii) apare cetoacidoza si deces.
a) Autoimun - Sistemul imun confunda celulele producatoare
de insulina (celule ?) din pancreas cu ceva strain
organismului, de ex. cu niste microbi si incearca din
rasputeri sa lupte impotriva lor, incercind in mod gresit sa
salveze organismul de ele. Din pacate mai intotdeauna si
reuseste.
b) Idiopatic - Idiopatic este un termen medical
care inseamna necunoscut. Sper ca pe viitor sa fie folosit cat
mai rar.
2. Tipul 2 - caracterizat prin
prezenta unei cantitati mai mari de insulina decat la omul
normal, dar pe care organismul nu o poate folosi din diverse
motive sau printr-o cantitate mai mica fata de normal, fara
insa a lipsi cu desavarsire. Acesta cantitate mica de insulina
prezenta "orice ar fi" explica de ce nu apare cetoacidoza in
acest tip de diabet. Ea nu este din pacate suficienta insa si
pentru a baga zaharul din sange in celule si astfel va apare
acumularea lui in sange (hiperglicemie) si distrugerea
organismului.
3. Alte tipuri specifice - sunt
tipuri de diabet in care se cunoaste cu exactitate cauza. Din
pacate in prezent proportia lor este aproape neinsemnata. Sper
ca pe viitor sa schimbam aceasta situatie caci "A sti inseamna
a cunoaste cauza" (Aristotel).
a) Defecte genetice ale functiei celulei producatoare de
insulina din pancreas (celula beta);
b) Defecte genetice
ale actiunii insulinei;
c) Boli ale pancreasului cu totul
(pancreatita data de consumul de alcool);
d) Boli
hormonale;
e) Diabet indus prin medicamente sau substante
chimice
f) Infectii
g) Forme rare produse prin
mecanisme mediate imunologic
h) Sindroame genetice
asociate uneori cu diabet
4. Diabet gestational - este acel diabet
caracterizat prin descoperirea lui pentru prima oara in timpul
sarcinii.
3. Ce este diabetul de tip 1?
Diabetul zaharat tip 1 este
o boala caracterizata prin cresterea foarte mare a zaharului
din sange (glucoza crescuta - glicemie mare), distrugerea
totala a celulelor din pancreas care secreta insulina (celule
beta-pancreatice), ducand la lipsa completa de insulina, cu
evolutie spre cetoacidoza (glicemie mare + prezenta cetonelor
in sange + sange acid, acru) si deznodamant fatal daca nu se
intervine prin tratament substitutiv cu insulina. Acesti
pacienti au o dependenta vitala fata de tratamentul cu
insulina in lipsa caruia nu pot supravietui. Sunt
individualizate doua subtipuri :
- Autoimun (1A): distrugerea celulelor din pancreas care
secreta insulina (beta-pancreatice) este realizata prin
mecanisme autoimune;
- Idiopatic (1B): mecanismele care realizeaza distrugerea
celulelor beta pancreatice nu sunt cunoscute.
Diabetul zaharat tip 1 este
o forma de boala care se inregistreaza in aproximativ 10% din
persoanele cu diabet din tara noastra. Ea se caracterizeaza
printr-o lipsa toatala a secretiei de insulina, debut relativ
brusc cu simptome evidente (urinat des, sete continua,
cresterea poftei de mancare, slabire) si tendinta la
cetoacidoza (glicemie mare + prezenta cetonelor in sange +
sange acid, acru). Aceasta forma de boala poate fi intalnita
la toate varstele, dar caracterizeaza mai ales pacientii la
care boala debuteaza sub 30 ani. Sub aceasta varsta aproape
toti pacientii sunt insulino-dependenti.
4. Ce este diabetul de tip 2?
Diabetul zaharat tip 2
este o boala caracterizata prin cresterea foarte mare a
zaharului din sange (glucoza crescuta - glicemie mare) ce are
2 cauze:
a) Distrugerea partiala a celulelor din pancreas care
secreta insulina (celule beta-pancreatice), ducand la lipsa
partiala de insulina (ceea ce explica lipsa evolutiei spre
cetoacidoza);
b) Rezistenta organismului la actiunea insulinei, astfel
incat se poate ajunge chiar la situatia in care nivelul
insulinei in sange este mult mai mare decat la un om obisnuit,
dar ea neputind fi folosita, zaharul nu poate intra in celule
si glicemia nu scade.
Majoritatea pacientilor
diabetici (circa 85% din cazuri) prezinta diabet zaharat tip
2. Forma tipica este cea care apare dupa varsta de 40 ani la
persoane cu exces de greutate, cu o perioada de evolutie cu
diabet inaintea punerii diagnosticului lunga (de ordinul
lunilor sau anilor), simptomatologia de debut stearsa sau
absenta si fara tendinta la cetoacidoza.
Cel putin initial,
capacitatea secretorie de insulina a pancreasului este relativ
pastrata raspunzand bine la dieta si tratament oral, cu
pastile. Aproximativ 80% din diabeticii de tip 2 au fost sau
sunt obezi in momentul diagnosticarii.
5. Diagnostic diabet zaharat
Diagnosticul diabetului zaharat are la
baza determinarea glicemiei (concentratia zahararului in
sange) din sangele venos (plasma venoasa mai exact). Exista 3
modalitati de a pune diagnosticul:
1. Prezenta simptomelor clasice de diabet (sete mare,
urinat des si mult, pierdere in greutate neexplicata, foame) SI o glicemie ? 200mg/dl recoltata oricand in
timpul zilei, indiferent de timpul trecut de la ultima masa
sau cat de copioasa a fost aceasta.
SAU
2. Daca glicemia pe nemancate, dimineata, dupa 8 ore de
post este ? 126 mg/dl atunci se pune diagnosticul de diabet
zaharat. Se va repeta insa determinarea si in zilele urmatoare
pentru confirmarea diagnosticului.
SAU
3. Daca glicemia pe nemancate, dimineata, dupa 8 ore de
post este mai mica de 126 mg/dl atunci se face un asa
numit test de toleranta la glucoza. Astfel, dimineata pe
nemancate (post de 8 ore) se recolteaza o glicemie pe vena, se
beau 75 g de glucoza (in 300 ml apa, preferabil cu putina
lamaie) si se testeaza din nou glicemia peste 2 ore (intre
timp nu se mananca, nu se fumeaza, nu se face efort, etc.).
Daca la 2 ore de la ingerarea glucozei glicemia este mai mare
de 200 mg/dl se pune diagnosticul de diabet zaharat.
6. Diagnostic prediabet
Diagnosticul prediabetului este foarte
important, deoarece aveti astfel posibilitatea de a trata
diabetul inca din fasa. Prediabetul este de doua feluri: 1.
Alterarea glicemiei a jeun (forma mai usoara); 2. Toleranta
alterata la glucoza (forma mai grava, "99% diabet") .
Diagnosticul are la baza testul de
toleranta la glucoza , ce consta in testarea glicemiei pe
nemancate (dimineata, dupa un post de 8-10 ore), ingerarea a
75g de glucoza (preferabil cu putina lamaie) si recoltarea
apoi a inca unei glicemii la 2 ore (intre timp nu se mananca,
nu se bea decat apa, nu se fumeaza, nu se face efort, etc.).
Daca glicemia pe nemancate recoltata din
vena este <126 mg/dl si glicemia la doua ore este in
intervalul 140-199 mg/dl, se pune diagnosticul de toleranta
alterata la glucoza.
Daca glicemia pe nemancate recoltata din
vena este in intervalul 100-125 mg/dl si glicemia la doua ore
este <140 mg/dl, se pune diagnosticul de alterarea
glicemiei a jeun.
Ce este prediabetul?
Inainte ca cineva sa aiba diabet aproape
intotdeauna exista un prediabet. Prediabetul se caracterizeaza
prin valori crescute ale zaharului din sange (glicemie
crescuta), dar nu suficient de mult pentru a fi diagnosticat
ca diabet. Se apreciaza ca 15% din oamenii peste 40 de ani au
prediabet. S-a dovedit ca in prediabet se produc leziuni
importante organismului, in special inimii si sistemului
circulator.
Diagnosticul prediabetului este foarte
important, deoarece aveti astfel posibilitatea de a trata
diabetul inca din fasa. Prediabetul este de doua feluri: 1.
Alterarea glicemiei a jeun (forma mai usoara); 2. Toleranta
alterata la glucoza (forma mai grava, "99% diabet") .
Diagnosticul are la baza testul de
toleranta la glucoza , ce consta in testarea glicemiei pe
nemancate (dimineata, dupa un post de 8-10 ore), ingerarea a
75g de glucoza (preferabil cu putina lamaie) si recoltarea
apoi a inca unei glicemii la 2 ore (intre timp nu se mananca,
nu se bea decat apa, nu se fumeaza, nu se face efort, etc.).
Daca glicemia pe nemancate recoltata din
vena este <126 mg/dl si glicemia la doua ore este in
intervalul 140-199 mg/dl, se pune diagnosticul de toleranta
alterata la glucoza.
Daca glicemia pe nemancate recoltata din
vena este in intervalul 100-125 mg/dl si glicemia la doua ore
este <140 mg/dl, se pune diagnosticul de alterarea
glicemiei a jeun.
Daca luati masurile necesare pentru a
aduce glicemia la normal atunci cand aveti prediabet puteti sa intarziati aparitia diabetului zaharat de tip 2, uneori atat de mult incat nu mai
are timp sa se dezvolte in aceasta viata.
Pentru aceasta trebuie sa slabiti cu 5-10% din greutatea actuala si sa
faceti cel putin 30 de minute de sport pe zi (sau cel putin 150 minute pe saptamana - nu se pune
aici efortul depus la servici, treba in casa, piata, etc, ci
30 minute in plus, doar pentru prevenirea diabetului). In
felul acesta va reduceti riscul de a evolua spre diabet cu
58%. Prevenirea diabetului, cel putin teoretic se poate face
si cu pastile (metformin, acarboza sau troglitazona), dar
efectul de preventie este redus la jumatate si efectele
secundare nu sunt de neglijat. De aceea, o infima schimbare in
stilul de viata va poate salva de la diabet si nu numai.
Din momentul in care aflati ca aveti
prediabet riscul de a evolua la diabet in urmatorii 3 ani este
de 11% (unul din 10 oameni cu prediabet vor face diabet in
urmatorii 3 ani), majoritatea cazurilor de conversie la diabet
aparind in urmatorii 10 ani punerii diagnosticului de
prediabet.
Urmatoarele persoane au risc crescut de
a face diabet de tip 1:
- persoanele cu predispozitie genetica (grupe HLA-DR3/DR4);
se face analiza genetica (scumpa, greu accesibila);
-
persoanele cu o ruda de gradul 1 cu DZ tip 1;
- persoanele
cu anticorpi antiinsulari; se face analiza sangelui pentru
determinarea anticorpilor (scumpa, dar accesibila);
-
geamanul fara diabet al unui pacient cu DZ tip 1;
-
descendenti din parinti cu DZ tip 1 (pe mai multe generatii,
de ex. daca aveti un bunic, un strabunic,etc).
Urmatoarele persoane au risc
crescut de a face prediabet si diabet de tip 2:
- geamanul monozigot al unui pacient cu DZ tip 2 (50%);
- rude de gradul 1 obeze ale unui pacient cu DZ tip 2
(50%);
- femeile care au nascut un copil cu greutate mare
la nastere (peste 3000g) (45%);
- persoanele apartinind
unui grup etnic cu prevalenta mare a diabetului (romanii au
prevalenta mica a diabetului);
- persoanele virstnice
(peste 60 ani), sedentare si hipertensive (30%);
-
persoanele obeze (25%);
- persoanele cu rude de sange cu
diabet (inclusiv bunici, strabunici) (25%).
2. Ce este hiperglicemia?
In momentul de fata aveti diabet, ceea
ce inseamna ca trebuie sa va confruntati cu o serie de
probleme ce tin de aceasta boala. Una din aceste probleme este
HIPERGLICEMIA . Ea apare din cand in cand la toti pacientii cu
diabet si poate deveni o problema foarte serioasa daca nu o
tratati! Hiperglicemia este cauza majora a multor complicatii
ce apar la oamenii cu diabet. De aceea este foarte important
sa stiti ce este hiperglicemia, care sunt manifestarile ei si
cum se trateaza.
Hiperglicemia este un termen tehnic care
inseamna multa glucoza in sange (popular: mult zahar in sange,
de unde si parerea mea ca oamenii cu diabet sunt niste dulci).
Aceasta crestere a glucozei in sange apare atunci cand
organismul nostru nu are suficienta insulina sau nu o poate
utiliza corespunzator.
Hiperglicemia are multiple cauze . De
exemplu, daca aveti DZ tip 1 este posibil sa nu fi facut o
doza suficienta de insulina; daca aveti DZ tip 2, organismul
poate avea suficienta insulina (uneori chiar in plus!) dar nu
o poate folosi corespunzator. Hiperglicemia apare daca mancati
mai mult decat ati planuit (conform regimului) sau ati facut
mai putin efort decat va era recomandat. Stresul provocat de o
alta boala ca o raceala sau o gripa poate fi o cauza. Si alte
stresuri cum ar fi certurile familiale, probleme la scoala sau
in dragoste pot fi o cauza de hiperglicemie.
Hiperglicemia poate fi prevenita
practicind un bun control al diabetului. Smecheria consta in a
invata cum sa detectati si sa tratati hiperglicemia din timp,
inainte de a deveni periculoasa!
Principalele semne si simptome ale
hiperglicemiei sunt: 1. Valori crescute ale glucozei in sange;
2. Valori crescute ale glucozei in urina; 3. Urinari frecvente
(chiar in timpul noptii!); 4. Sete importanta.
Este foarte important sa va
testati cat mai des valoarea glicemiei in sange si sa tratati
cu importanta hiperglicemia, caci altfel riscati sa dezvoltati
complicatii ale diabetului, care sunt extrem de grave. Daca
aveti DZ tip 1, riscul cel mai mare este de a dezvolta
cetoacidoza. Ceto acidoza apare atunci cand organismul nu are
suficienta insulina, fara de care glucoza nu poate fi folosita
drept conbustibil. Astfel, organismul va folosi grasimile
pentru furnizarea energiei. Ati fi tentat sa spuneti: "Ok!
asta inseamna ca o sa slabesc!", ceea ce suna optimist. De
fapt lucrurile sunt extrem de grave si amenintatoare pentru
viata dumneavoastra. Folosind grasimile drept sursa de energie
organismul produce niste deseuri foarte toxice numite cetone ,
care for fi eliminate partial prin urina. Din nefericire
ritmul de formare depaseste cu mult ritmul de eliminare,
astfel incat cetonele se vor acumula in sange si vor duce la
un fel de intoxicatie, in care sangele este acid ("acru") prin
prezenta cetonelor => ceto + acid = CETO ACIDOZA .
Cetoacidoza sau "coma diabetica" este amenintatoare de viata
si trebuie tratata imediat.
Principalele semne si
simptome ale cetoacidozei sunt: 1. Dificultati de respiratie;
2. Mirosul respiratiei a mere acre (de acetona); 3. Greata si
chiar varsaturi; 4. Gura foarte uscata.
Puteti sa va scadeti nivelul glicemiei
(zaharul din sange) facind efort sub forma unor exercitii
fizice , alergat sau simplul mers pe jos (plimbari lungi si
dese prin parcuri, evitind caldura deosebita vara si frigul
iarna). Totusi, daca nivelul glicemiei este peste 240 mg/dl,
trebuie neaparat sa va verificati urina pentru a vedea daca
sunt cetone in ea (prin introducerea unui cartonas special
care se coloreaza). Daca sunt prezente cetone in urina nu
faceti efort fizic! Cand faceti efort fizic si cetonele sunt
prezente nivelul glicemiei poate creste si mai mult.
Scaderea cantitatii de glucide
(hidrati de carbon - zahar, dulce) care se mananca odata sau
in total pe zi (sau cel mai adesa respectarea regimului
medical!!!). Vorbiti cu medicul dumneavoastra si cereti sfatul
pentru modificarile in dieta.
Daca efortul fizic si dieta nu sunt
de ajuns, atunci medicul dumneavoastra va poate modifica
cantitatea de insulina sau medicamente sau orele de
administrare.
3. Ce este cetoacidoza?
Ceto acidoza apare atunci cand
organismul nu are suficienta insulina, fara de care glucoza nu
poate fi folosita drept conbustibil. Astfel, organismul va
folosi grasimile pentru furnizarea energiei. Ati fi tentat sa
spuneti: "Ok! Asta inseamna ca o sa slabesc!", ceea ce suna
optimist. De fapt lucrurile sunt extrem de grave si
amenintatoare pentru viata dumneavoastra. Folosind grasimile
drept sursa de energie organismul produce niste deseuri foarte
toxice numite cetone , care for fi eliminate partial prin
urina. Din nefericire ritmul de formare depaseste cu mult
ritmul de eliminare, astfel incat cetonele se vor acumula in
sange si vor duce la un fel de intoxicatie, in care sangele
este acid ("acru") prin prezenta cetonelor => ceto + acid =
CETO ACIDOZA . Cetoacidoza sau "coma diabetica" este
amenintatoare de viata si trebuie tratata imediat.
Cetoacidoza poate apare la
pacientii cu DZ tip 1 . Ea nu apare la pacientii cu DZ tip 2
deoarece la acesti pacienti exista intotdeauna o secretie
minima de insulina care sa impiedice formarea si acumularea
cetonelor in sange, dar nu suficienta pentru a mentine
glicemia la valori normale. La pacientii cu DZ tip 2 poate
apare o situatie de hiperglicemie foarte grava, ce poate duce
la coma si care se numeste coma hiperosmolara (noncetozica).
Prezenta cetonelor in sange
inseamna ca diabetul dumneavoastra nu este deloc bine
echilibrat si ca o sa vi se faca rau in curind daca nu luati
masuri! Tratamentul cetoacidozei se face de regula in spital,
dar puteti sa preveniti aparitia ei invatind care sunt semnele
premonitorii si bine inteles testindu-va cu regularitate
glicemia (nivelul glucozei in sange), glicozuria (nivelul
glucozei in urina) si prezenta cetonelor in urina (un cartonas
ca testul de sarcina care se coloraza specific).
Cetoacidoza apare de obicei treptat.
Daca apar varsaturile, atunci cetoacidoza poate apare in
cateva ore. Primele simptome sunt: 1. Dificultati de
respiratie; 2. Mirosul respiratiei a mere acre (de acetona);
3. Greata si chiar varsaturi; 4. Gura foarte uscata; 5.
Urinari frecvente; 6. Glicemie mare; 7. Prezenta cetonelor in
urina.
Daca nu se intervine apar si alte
simptome : 1. Stare de oboseala continua; 2. Piele uscata sau
inrosita; 3. Greata, varsaturi sau dureri abdominale;
4.Dificultati de respiratie serioase (respiratii scurte si
adanci); 5. Mirosul respiratiei a mere acre (de acetona); 6.
Dezorientare, confuzie.
Cetoacidoza este extrem de
periculoasa! Daca aveti simptome din cele mentionate mai sus
luati legatura cu un medic de urgenta sau mergeti la camera de
garda a celui mai apropiat spital. Este bine sa mentionati ca
aveti diabet pe orice fel de document ce puteti sa pastrati la
dvs. pentru situatii deosebite.
Cum puteti afla daca nivelul
cetonelor este ridicat? Simplu! Exista teste asemanatoare
celor de glicemie care testeaza nivelul cetonelor in urina.
Nivelul cetonelor (prin test in urina) trebuie cercetat la un
interval de 4-6 ore atunci cand glicemia este peste 240 mg/dl
(testata simplu cu un glucometru sau un test de culoare), daca
va imbolnaviti (de ex. raceala sau gripa) sau daca aveti
simptome sugestive din randul celor mentionate mai sus. Daca
ati vomitat de mai mult de 2 ori in ultimile 4 ore si testul
in urina arata prezenta cetonelor trebuie sa luati legatura de
urgenta cu un medic!!!
Nu faceti exercitii fizice cand
testul in urina arata prezenta cetonelor! Prezenta lor arata
si un slab control al diabetului si nevoia urgenta de a face
modificarile necesare pentru a obtine un control metabolic mai
bun - luati legatura cu medicul dvs.
Principalele 3 cauze ale cetoacidozei
sunt:
1. Nu aveti suficienta insulina . Se poate ca doza de
insulina pe care o faceti de obicei sa fie prea mica sau este
posibil ca organismul dvs. sa aiba nevoie temporar de o
cantitate mai mare de insulina datorita unei boli cum ar fi
raceala sau gripa. Daca insulina nu este in cantitate
suficienta, organismul dvs. va folosi grasimile pentru a
produce energie, dar si cetone din pacate.
2. Nu ati mancat suficient . Adesea, cand oamenii se simt
rau au tendinta sa nu mai manance si astfel nivelul cetonelor
creste. Cetonele pot creste uneori si numai daca uitati sa
luati pranzul.
3. Nivelul glicemiei este foarte scazut . In aceste
conditii organismul trebuie sa foloseasca grasimile pentru a
produce energie si bine inteles cetonele vor creste in sange
(si in urina). Daca descoperiti un nivel crescut de cetone in
urina de dimineata, o explicatie ar putea fi o scadere
semnificativa a glicemiei in cursul noptii. pentru a vedea
daca asa stau lucrurile trebuie sa faceti o glicemie pe test
la ora 3 noaptea, una dimineata si o dozare de cetone tot
dimineata. daca la ora 3 este o glicemie mica (<60-70
mg/dl), iar dimineata glicemia si eliminarea de cetone sunt
mari, adresati-va medicului dvs. pentru modificarea (scaderea)
dozei de seara
4. Hipoglicemia
Hipoglicemia este un termen medical care
inseamna un nivel scazut al concentratiei zaharului (mai exact
a glucozei) in sange (sub 50 mg/dl). Hipoglicemiile usoare sau
medii (fara pierderea starii de constienta) reprezinta pretul
pe care un pacient de obicei insulino-tratat il plateste
pentru obtinerea unui echilibru metabolic bun. Hipoglicemiile
severe fac si ele parte din acelasi pret. Printr-o buna
educare a pacientilor insa, ele pot fi evitate.
Hipoglicemia severa sau coma
hipoglicemica se defineste prin pierderea starii de constienta
sau prin incapacitatea pacientului de a actiona coerent pentru
a iesi din hipoglicemie, fiind necesara interventia unei alte
persoane. Putini sunt pacientii insulino-tratati care in
decurs de 5 ani sa nu fi facut cel putin o coma hipoglicemica.
In ultimii 10 ani, paralel cu scaderea numarului comelor
cetoacidozice, numarul comelor hipoglicemice a crescut in mod
simtitor.
Semnele si simptomele
hipoglicemiei sunt: 1. Tremuraturi ale mainilor; 2. Ameteli;
3. Transpiratii; 4. Foame; 5. Dureri de cap; 6. Piele palida
si umeda; 7. Instabilitate emotionala (de ex. plans fara
motiv); 8. Miscari greoaie, mai ciudate; 9. Convulsii; 10.
Scaderea atentiei, confuzie; 11. Furnicaturi in jurul gurii;
12. Ochi stralucitori.
Nu toti pacientii cu diabet
simt cand au o hipoglicemie . Unii pacienti isi pierd
cunostinta si fac astfel o coma hipoglicemica fara sa simta
absolut nimic inainte. Cel mai frecvent ei au diabet de mai
multi ani, au neuropatie (afectarea nervilor in cadrul
diabetului), au un tratament intensificat (mai multe prize de
insulina sau mai multe pastile), au alte tratamente pentru
inima sau tensiune. Alti pacienti simt hipoglicemia, dar in
timp simptomele se pot modifica si pot deruta, pacientul
nemaifiind sigur ca este sau nu o hipoglicemie. Toate acestea
sunt un foarte bun motiv sa va testati cat mai des glicemia si
sa ii invatati pe cei din jur (acasa si la servici macar) cum
se manifesta hipoglicemia si cum se trateaza ea.
Probleme dificile de diagnostic ridica un diabetic, gasit
in coma la domiciliu si pentru care familia nu poate da
relatii privind circumstantele si momentul instalarii comei.
In aceasta situatie, dilema majora pentru medic este aceea a
diagnosticului diferential, intre coma diabetica cetoacidotica
(glicemie foarte mare) si coma hipoglicemica (glicemie foarte
mica). Intrucat atitudinea terapeutica in aceste doua situatii
este total diferita, cunoasterea semnelor de diferentiere este
deosebit de importanta.
|
Criteriul
|
Coma hipoglicemica
|
Coma cetoacidozica
|
|
Cauze
|
Scaderea aportului alimentar
Cresterea
activitatii fizice
Supradozarea de insulina
Consum de alcool
|
Stari infectioase
Intreruperea insulinoterapiei
Intoleranta digestiva
Situatii stresante
|
|
Instalare
|
Relativ rapid (ore) sau foarte rapid (minute)
|
Lenta, pe mai multe ore sau zile
|
|
Clinic
- Respiratia
- Mirosul
respirului
- Piele
- Limba
- Pupile
-
Globi oculari
- Musculatura
- Reflexe
- Presiune arteriala
- Puls
|
Normala sau haraita
Nesemnificativ
Umeda*, palida
Umeda
Marite
Tonus normal
Tonus crescut, contractii, convulsii
Exagerate,
degetele se departeaza la gadilatul in talpa
Usor
crescuta, normala
Plin, normal
|
Dese, scurte si adanci.
Acetona
Uscata
Uscata, prajita
Normale
Tonus scazut (moi)
Foarte relaxata
Normale, slabe sau absente,
degetele se apropie la gadilatul in talpa
Usor
scazuta, normala
Slab
|
|
Biochimic
- Glucoza in urina
- Cetone
in urina
- Glicemie pe test
- pH-ul sangelului
- Numar globule albe
|
Absenta, slab pozitiva
Absenta, rar slab
pozitiva
Scazuta
Nomal
Normal , mic
(<10000/mm3)
|
Intens pozitiva
Intens pozitiva
Crescuta
Scazut
Mare (>10000/mm3)
|
*In caz de afectare a nervilor din piele (neuropatie
sudomotorie), transpiratiile pot lipsi.
Cauzele hipoglicemiilor severe sunt
(in ordinea frecventei lor): 1. Aport glucidic scazut;
2. Efort muscular crescut; 3. Supradozarea de insulina; 4.
Consumul de alcool. Cele mai multe hipoglicemii severe se
datoresc asocierii a doi sau mai multi factori. La tineri, ele
se datoresc cel mai adesea necorelarii aportului glucidic cu
orele de efort fizic crescut sau consumului circumstantial de
alcool fara aport concomitent de alimente.
Administrara unei doze mari
de insulina in scop de sinucidere este rara, mai frecvent la
femei, pe un teren depresiv, in conditii sociale defavorabile.
Ocazional, o coma hipoglicemica poate aparea la pacientii
tratati cu doze prea mari din sulfonilureice din a doua
generatie. In acest caz hipoglicemiile pot fi prelungite si
severe. Tratamentul lor este similar cu cel al comei
hipoglicemice insulinice.
Hipoglicemiile severe
, recunoscute la vreme si tratate promt, au un prognostic
foarte bun. Eventuale tulburari functionale cerebrale minore
nu pot fi detectate decat prin teste psihologice de finete.
Cand durata hipoglicemiei depaseste 5–10 ore, coma este
profunda, iar valoarea glicemiei este foarte mica (sub 25
mg/dl), recuperarea totala este de cele mai multe ori
posibila, dar necesita o perioada de tratament mai prelungita
(mai multe ore sau zeci de ore).
O gravitate mare o
prezinta hipoglicemiile severe si profunde, care dureaza de
mai mult de 10 ore si care, de multe ori, se datoresc
administrarii unei doze repetate de insulina (in special
insuline cu absorbtie lenta). Gravitatea acestora poate fi
legata de doua complicatii care pot surveni: (a) inslatarea
unui accident vascular cerebral sau a unui infarct miocardic,
care includ in mod automat un factor independent de
mortalitate crescuta; (b) instalarea encefalopatiei
posthipoglicemice sau a unei hemoragii retiniene masive cu
pierdera vederii, ambele situatii putand deteriora grav
capacitatea pacientului de a se autoingriji. In cazurile cele
mai severe, pacientul poate ramane partial sau total
decerebrat, devenind pentru tot restul vietii un dependent
social. Mortalitatea prin coma hipoglicemica variaza intre
1,5% si 25%. Procentele mari se inregistreaza la varstnici, cu
vechime mare a bolii si cu multiple complicatii cronice.
Tratamentul hipoglicemiei usoare si
medii este simplu si cu rezultat prompt. Cel mai simplu mod de
a ridica nivelul glicemiei este de a manca ceva dulce, de ex.
zahar cubic, bomboane, suc de fructe. Este bine sa aveti
intotdeauna o sursa de zahar la indemana pentru a fi folosita
in caz de hipoglicemie. Algoritmul de tratament este
urmatorul: la orice semn de hipoglicemie va faceti o glicemie
pe test (din deget) si daca valoarea este mica (<50-60
mg/dl, dar daca simptomele sunt clare chiar si la 60-70 mg/dl)
mancati ceva dulce (de ex. 2 cubulete de zahar sau un mar).
Dupa 15-20 de minute repetati glicemia pe test si daca
valoarea este tot mica si simptomele nu au trecut mai mancati
ceva dulce. Dupa ce va reveniti nu uitati sa mancati in mod
normal, fara sa mai sariti mesele.
Netratata la timp,
hipoglicemia se poate inrautatii si puteti sa va pierdeti
total cunostinta. Un pacient confuz poate indeplini in mod
automat ceea ce i se cere si se poate alimenta astfel la
comanda celor din jur . Nu acelasi lucru se intampla cu un
pacient complet inconstient. In acest caz cei din jurul dvs.
trebuie sa intervina in felul urmator: 1. Sa nu va dea
insulina; 2. Sa nu va dea da mancare sau de baut daca sunteti
complet inconstient; 3. Sa nu isi bage mainile in gura dvs; 4.
Sa va faca o injectie cu glucagon (se face exact ca insulina,
1mg subcutanat sau intramuscular); 5. Sa dea telefon la
salvare (965).
Daca interventia este rapida,
rezultatul poate fi spectaculos. Bolnavul devine constient in
cateva minute, trezindu-se ca dintr-un somn profund.
Dezorientarea initiala dispare curand dupa un aport
suplimentar de glucide. Si in cazul interventiei familiei si
in cazul interventiei medicului de la salvare, daca in primele
30 minute revenirea starii de constienta nu s-a obtinut,
pacientul trebuie transportat de urgenta la spitalul cel mai
apropiat. Aceasta situatie survine, de regula, la pacientii
aflati in coma hipoglicemica prelungita sau la cei la care,
din eroare diagnostica, s-au efectuat doze repetate de
insulina.
In cazul in care pacientul nu este spitalizat, el trebuie
sa ia legatura cu medicul care il ingrijeste obisnuit,
sfatuindu-se asupra urmatoarelor doze de insulina, stiut fiind
ca, dupa o hipoglicemie severa, cel putin pentru o perioada de
timp (uneori ore, alteori zile) necesarul de insulina poate fi
mai mic decat cel obisnuit. Daca doza de insulina nu se scade,
hipoglicemia se poate repeta, impunand internarea pentru
reajustarea dozei si, eventual, pentru detectarea cauzei
hipoglicemiei, la prima vedere neidentificabila. La pacientii
insulino-dependenti recent descoperiti, poate fi vorba de
instalarea remisiei tranzitorii; in cursul sarcinii, se poate
datora scaderii necesarului insulinic datorita transferului de
insulina fetala (secretata de copil) in circulatia sistemica a
mamei; la persoanele diabetice de lunga durata poate arata
instalarea unei insuficiente renale cronice (afectare severa a
rinichiului).
6. Ce este diabetul de sarcina?
Diabetul gestational (de sarcina)
reprezinta orice grad de intoleranta la glucide
(valori mai mari decat normal ale glicemiei), cu debut sau
prima recunoastere in timpul sarcinii. Aceasta inseamna ca
femeia in cauza nu se stia cu diabet (desi diabetul poate
exista si inainte de sarcina!) si a descoperit in timpul
sarcinii ca are glicemia (zaharul in sange) mai mare decat
este normal.
Diagnosticul de diabet gestational se
mentine numai pe durata sarcinii . Dupa nastere, daca diabetul
persista el va fi catalogat de tip 1, 2 (cel mai
frecvent) sau secundar, in functie de situatie. Daca dupa
nastere glicemia revine la normal, trebuie stiut faptul ca
mama are un risc foarte mare de a dezvolta diabet gestational
la o sarcina ulterioara sau chiar diabet in afara sarcinii.
In timpul sarcinii placenta are grija de
copil, iar hormonii secretati de ea il ajuta sa cresca. In
acelasi timp, acesti hormoni blocheaza actiunea insulinei
secretate de mama in corpul acesteia. Aceasta problema se
numeste insulinorezistenta si face ca organismul mamei sa
foloseasca foarte greu insulina. Nevoia de insulina poate
creste in aceste conditii pana la de trei ori.
Diabetul gestational apare atunci cand
organismul mamei nu poate produce si utiliza toata insulina de
care este nevoie in timpul sarcinii . Fara insulina, glucoza
nu poate parasi sangele spre a fi transformata in energie in
celule. Ea se acumuleaza in sange pana la nivele mari,
situatie numita hiperglicemie.
Diagnosticul de diabet gestational se
pune astfel:
Metoda general recomandata pentru
descoperirea diabetului gestational consta in efectuarea: 1.
unui test scurt de toleranta la glucoza oral cu 50 g glucoza
dupa a 24-a saptamana a sarcinii (cand starea de rezistenta la
insulina atinge platoul maxim), urmat 2. de un test cu 100g de
glucoza daca este cazul.
1. Acest test are avantajul ca se poate
efectua in oricare moment al zilei, nefiind nevoie ca persoana
investigata sa fie pe nemancate. Se ingera o cantitate de 50g
glucoza si se testeaza glicemia la o ora. O valoare a
glicemiei la 1 ora >139 mg/dl (>7,8 mmol/l) este
considerata de Asociatia Americana de Diabet (ADA) ca
valoare-limita de la care este necesara efectuarea unui test
oral de toleranta la glucoza cu 100 g glucoza.
2. Testul se face dimineata, dupa un
post nocturn de 8-14 ore si dupa cel putin 3 zile de dieta
nerestrictiva (mai mult de 200g de glucide pe zi) si
activitate fizica nerestrictionata. Pe parcursul testului,
gravida trebuie sa ramana culcata si sa nu fumeze.
Diagnosticul, conform criteriilor ADA, se bazeaza pe existenta
a cel putin doua valori mai mari decat urmatoarele nivele
(valori ale glicemiei in plasma venoasa): pe nemancate >95
mg/dl (>5,3 mmol/l); la 1h >180 mg/dl (>10,0 mmol/l);
la 2h >155 mg/dl (>8,6 mmol/l); la 3h >140 mg/dl
(>7,8 mmol/l).
Criteriile de diagnostic ale
Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) difera de cele ADA .
Astfel, OMS recomanda, in cazul in care testul scurt cu 50 g
glucoza oral este pozitiv (glicemia la 1h >139 mg/dl),
efectuarea testului cu 75g glucoza care este interpretat
conform criteriilor OMS.
Daca nu este diagnosticat si tratat cu
cea mai mare atentie, diabetul gestational va duce la
afectarea fatului si aparitia complicatiilor in cursul
sarcinii, la nastere si imediat dupa aceea, dar si pe termen
lung, evidente in copilarie sau la adultul tanar.
Daca fatul este afectat in
primul trimestru atunci poate apare avort spontan,
intarziere precoce in dezvoltarea intrauterina si malformatii
congenitale. Daca hiperglicemia apare in trimestrul doi de sarcina pot apare ulterior tulburari comportamentale
si ale intelectului. Daca afectarea se produce in ultimul
trimestru copilul poate avea o greutate mai mare decat
normalul la nastere si va avea un risc crescut pentru
obezitate si diabet zaharat in cursul vietii.
Nivelul crescut de glucoza pe care il
primeste fatul prin intermediul placentei va stimula secretia
lui de insulina pentru a scapa de acest surplus de zahar.
Primind o cantitate de energie mai mare decat este necesar
pentru crestere, fatul va depune surplusul sub forma de
grasime si se vor ingrasa, ajungand sa fie la nastere mai mare
si mai greu decat este normal (=macrosomie). Ei pot avea
probleme la nivelul umerilor in cursul nasterii si dificultati
de respiratiei dupa nastere. Datorita faptului ca secretia de
insulina este mare, iar dupa nastere aportul de glucoza mic,
poate apare o scadere sub normal a glucozei in sange
(hipoglicemie). S-a demonstrat ca bebelusii cu nivele mari ale
secretiei de insulina au risc crescut pentru a deveni obezi si
a dezvolta diabet de tip 2 la varsta adulta.
7. Cauzele diabetului de tip 1
Diabetul de tip 1 apare prin
distrugerea in totalitate (initial mai poate persista un timp
o mica parte) a celulelor speciale din pancreas care secreta
insulina. Aceste celule sunt numite celule beta
pancreatice.
Cine distruge
celulele beta pancreatice? Celulele beta pancreatice
sunt omorate de niste celule numite limfocite T
citotoxice . Este absolut normal ca limfocitele T
citotoxice sa existe in organismul nostru si indeplinesc aici
rolul de a ne apara de infectii, adica fac parte din sistemul
imunitar. Ceva se intampla si brusc aceste celule uita ca
celulele beta pancreatice sunt ale noastre si trebuie aparate
de inamici si din contra, devin ferm convinse ca ele sunt de
fapt un invadator al organismului, o bacterie ucigasa si din
celule ce trebuie aparate devin astfel cel mai important
dusman. Exista si niste anticorpi indreptati impotriva
celulelor beta, (anticorpi antiinsulari, anti-GAD), dar s-a
dovedit clar in prezent ca ei nu le fac absolut nimic
acestora, ci sunt pur si simplu un "martor inocent" al luptei
care se da intre celulele T citotoxice si noul lor inamic,
celula beta pancreatica.
De ce ajung celulele
T citotoxice sa creada ca celulele beta pancreatice sunt
inamicul public nr. 1? In primul rand exista o
susceptibilitate, o tendinta mostenita de la parinti, bunici,
strabunici si strastrabunici de a "lua teapa", a fi pacaliti
irecuperabil de acel ceva care zapaceste celulele T citotoxice
in asa masura incat sa creada ca ceva propriu organismului
este de fapt strain si rau.
Riscul pentru o
persoana de a face diabet de tip 1 in toata viata
este de 0,4% in populatia generala (din 1000 nou-nascuti
"doar" 4 vor face boala in toata viata lor), insa creste la 6%
(de 15 ori mai mult ca in populatia generala) daca exista in
familie o ruda de gradul 1 care face la un moment dat diabet
de tip 1. Cel mai mare risc de a face diabet de tip 1 il are
fratele/sora geaman(a) al unui pacient cu diabet de tip 1,
daca au fost gemeni de tip monozigot (s-au format din aceasi
celula ou, au trait in aceasi camaruta in burtica si au supt
la aceeasi placenta) si acest risc este de 50-70%. Tot e bine
ca nu este 100%! Dar de ce nu este 100%? Pentru ca factorul
mostenit nu este singurul care duce la aparitia bolii. Nu este
suficient ca celulele T citotoxice sa fi "pacalibile", trebuie
sa vina acel ceva sa le pacaleasca si culmea e ca uneori se
mai si "prind" de farsa si scapam ca "prin urechile acului".
Cine pacaleste celulele T
citotoxice? Daca as sti cu siguranta v-as spune si
voua si as lua si premiul Nobel. Asa ca o sa dau un raspuns
evaziv: FACTORI DE MEDIU. Si din acest moment incepem sa ne
dam cu presupusul....Totusi exista si un sambure de adevar.
Ganditiva ca in ultimii 100 de ani diabetul de tip 1 a crescut
ca pondere astronomic, in conditiile in care baza genetica,
materialul care se mosteneste nu s-a schimbat semnificativ
(este nevoie de mii de ani pentru astfel de modificari
genetice). Ceea ce s-a modificat la fel de "astronomic" sunt
FACTORII DE MEDIU. Plauzibil.
Care sunt factorii de
mediu ce corup celulele T citotoxice sa distruga celulele beta
pancreatice? Geau de spus cu siguranta pentru ca
intre momentul in care actioneaza ei si aparitia simptomelor
de boala trece mult timp, chiar ani de zile si e usor sa te
pacalesti. Totusi nu suntem nici noi asa de neajutorati si
incet, incet am vazut ca sunt cateva lucruri care se tot
repeta la cei care fac diabet de tip 1, si anume: infectii
virale, factori alimentari si nutritionali, nitriti, nitrati,
nitrozamine, etc. Sa le luam la rand si poate reusim sa
intelegem cate ceva...
Factorii virali, cum ar fi Enterovirusurile (mai ales unul numit
Coxsackie B4, care s-a gasit in pancresul unor pacienti ce au
murit de diabet tip 1), virusul rubeolic (da sindromul de
rubeola congenitala daca face gravida rubeola si astfel poate
apare diabet de tip 1 - vaccinul antirubeolic minimizeaza
astazi aceasta problema), citomegalovirusul si inca vreo 5 mai
putin importanti (credem noi!) pot fi o posibila explicatie.
Atentie! Nu trebuie facuta confuzia intre cauza aparitiei
bolii (adica ceea ce determina celulele T citotoxice sa omoare
celulele beta pancreatice) si cauza aparitiei bruste a
simtomelor de diabet (declansarea bolii clinice, evidenta cu
ochiul liber). Astfel, daca te imbolnavesti de diaree sau
varicela sa zicem si dupa 1-2 saptamani "faci" diabet de tip 1
inseamna ca acum 5 ani ceva "misterios" a pacalit celulele T
citotoxice sa omoare celulele beta pancreatice, a urmat un
razboi crunt "pe viata si pe moarte" intre acestea, in ultima
vreme majoritatea bataliilor le-a castigat celula T
citotoxica, armata celulelor beta pancreatice fiind rarita
substantial (au mai ramas vreo 10%) si acum, "colac peste
pupaza" vine o calamitate naturala (infectia), care pur si
simplu este mult prea mult de suportat pentru bietele celule
pancreatice ramase si urmeaza capitularea, pierderea
razboiului si aparitia semnelor clinice ale bolii. Este
evident ca nu din cauza infectiei "de acum" ai facut diabet de
tip 1, ci din cauza a ceva ce a actionat acum cativa ani si
poate acum nici nu mai e. Daca nu era infectia "de acum" sa
precipite lucrurile ar fi aparut peste o luna sa zicem o
sperietura grozava sau o suparare mare, care daca e urmata
apoi de aparitia diabetului de tip 1, ne poate face sa credem
complet eronat ca din cauza sperieturii sau supararii am facut
diabetul de tip 1. Daca nu aparea nici sperietura, nici
supararea diabetul ar fi devenit manifest clinic (la vedere)
poate dupa 6 luni sau 1 an si uneori la 1-2 zile dupa ce o
pisica neagra ne-a trecut calea, ceea ce ii determina pe
respectivii sa creada ca pisica neagra este cauza diabetului
de tip 1 pe care l-au facut evident imediat dupa nefericitul
eveniment.
Laptele de vaca consumat in primele luni de viata a fost asociat
(s-au facut studii pe oameni si e chiar "pe bune") cu o rata
mai mare de aparitie a diabetului de tip 1. Unii cercetatori
spun ca proteinele in cantitate mai mare in dieta bebelusilor
este factorul de risc si cei care primesc lapte de vaca au
avut in general o cantitate mai mare de proteine in dieta
decat cei alimentati natural. Totul este foarte controversat,
cu argumente pro si contra din care trebuie sa retinem ca
alimentatia naturala timp de 6 luni este este aur curat pentru
bebelusi ("ieftin si bun" - previne multe alte boli la copil
si apoi la adult) si ne scuteste de procese de constiinta.
Carenta, lipsa vitaminei D a fost asociata cu un risc mai mare de a face diabet
de tip 1. In studiul EURODIAB in care a participat si tara
noastra, administrarea de suplimente de vitamina D la copii a
dus la o rata mai mica de aparitie a diabetului de tip 1 in
perioada cat au fost ei urmariti. Vitamina D este buna si
pentru prevenirea rahitismului, dar nu poti sa o dai oricat
pentru ca da intoxicatie cu vitamina D, care e grava.
Rolul nitratilor, nitritilor si
nitrozaminelor in aparitia diabetului de tip 1 este
de mare interes in prezent. Un exemplu de nitrozamina este
substanta numita Streptozotocin, care este folosita pentru a
induce aparitia la un soricel (si la oameni, dar nu se mai da
acum ca se stie!) a diabetului de tip 1 (apare "instant si
sigur"). Evident ca nu mancam streptozotocin, dar mancam salam
si alte alimente cu nitriti si nitrati, care in burta, in
intestinul gros sunt transformate in nitrozamine si
nitrozamide. Nitrati sunt si in apa de la robinet si dupa ce o
bem se transforma in nitrozamine in burta, se absorb cu
alimentele si de aici probleme...Ipoteza a fost confirmata
pana acum prin urmarirea unor oameni ce au "luat la bord" o
cantitate mai mare sau mai mica de nitrati si nitriti in
Suedia, Colorado (SUA), Finlanda si provincia Yorkshire din
Anglia. V-am speriat? Nu cred ca trebuie sa devenim paranoici
peste noapte, dar eu mi-as lua unele masuri de precautie acum
ca tot stiu ca e posibil asa ceva.
Rolul deficitului de zinc in aparitia diabetului de tip 1 a fost investigat
pornind de la observatia ca o substanta numita aloxan si care
este folosita in mod curent pentru a determina aparitia
diabetului de tip 1 la soricei isi exercita efectul "criminal"
prin reducerea nivelului de zinc liber. Adica soriceii raman
fara zinc si fac diabet de tip 1. S-a analizat continutul in
zinc din apa de baut din Devon si Cornwall din Anglia si s-a
descoperit ca in zonele in care zincul (si se pare ca si
magneziul) era intr-o cantitate mai mare diabetul de tip 1 era
mai rar.
Mai sunt multe ipoteze interesante
care asteapta confirmare prin studii populationale si pe care
poate le voi prezenta cand vor fi considerate macar "partial
dovedite".
In final trebuie sa facem cateva
precizari. Nu orice diabet tratat cu insulina este diabet de
tip 1. Exemple de diabet altul decat de tip 1 si care se
trateaza cu insulina sunt de exemplu diabetul gestational si
diabetul de tip 2 (in anumite situatii). Atunci cand se
cunoste cu siguranta cauza unei boli se spune care este
aceasta in 1-2 fraze, iar cand nu se stie care este cauza se
spune ceva de genul "este o cauza multifactoriala..." si se
prezinta cateva pagini. Pana nu o sa vedeti o afirmatie pe 1-2
fraze sa stiti ca nu s-a descoperit cauza diabetului de tip 1
sau de orice tip ar fi el.
8. Cauzele diabetului de tip 2
Diabetul zaharat tip 2 este o boala
caracterizata prin cresterea foarte mare a zaharului din sange
(glucoza crescuta - glicemie mare) ce are 2 cauze:
a) Distrugerea partiala a celulelor din pancreas care
secreta insulina (celule beta-pancreatice), ducand la lipsa
partiala de insulina.
b) Rezistenta organismului la actiunea insulinei, astfel
incat se poate ajunge chiar la situatia in care nivelul
insulinei in sange este mult mai mare decat la un om obisnuit,
dar ea neputind fi folosita, zaharul nu poate intra in celule
si glicemia nu scade.
Este absolut normal ca in
anumite situatii insulina sa nu isi mai faca efectul ei
obisnuit. Se intampla foarte des la oamenii sanatosi.
De ce nu creste glicemia (zaharul in sange) din moment ce
insulina nu isi mai face efectul? Pentru ca organismul simte
acest lucru si are o solutie pentru aceasta problema:
cresterea destul de importanta a secretiei de insulina. Daca
inainte era nevoie de sa zicem 25U/zi de insulina pentru a
mentine glicemia medie (pe 24 ore) la 75mg/dl, acum este
nevoie de exemplu de 100U/zi si organismul nu sta la discutii
si le ofera. Dupa ce cauza care a determinat cresterea
rezistentei la actiunea insulinei a trecut secretia de
insulina scade si ea. Acest fenomen se intampla ori de cate
ori suntem raciti sau facem vreo boala si nu il baga nimeni in
seama. Glicemia nu creste, deci nu "facem" diabet.
De ce creste glicemia la
pacientii cu diabet cand insulina nu isi mai face efectul? Pentru ca organismul nu reuseste sa cresca secretia
de insulina pana la nivelul cerut de noua situatie. Luind
exemplul de mai sus, am putea considera ca in urma
stradaniilor sale pancreasul reuseste sa puna la dispozitie
75U/zi din cele 100U/zi cat i-au fost solicitate. Situatia
poate fi descrisa astfel: avem o secretie de insulina de 3 ori
mai mare decat la un om sanatos in conditii obisnuite, dar cu
25% mai mica decat la un om sanatos intr-o situatie speciala
de crestere a rezistentei la insulina. Fara cele 25U/zi de
insulina o cantitate de glucoza (zahar) nu va putea sa intre
in celule si va ramane in sange, pe care il va indulci, adica
va creste glicemia la sa zicem 150mg/dl. Si uite asa apare
diabetul. Cu alte cuvinte, daca pancreasul ar reusi mereu sa
creasca secretia de insulina la cat este nevoie pentru
organism glicemia nu ar creste si nu ar mai face nimeni
diabet. Suna bine.
De ce nu reuseste
pancreasul sa isi cresca mereu secretia de insulina la cat
este nevoie? Pentru ca a avut parte de atatia
manageri incompetenti si corupti incat acum este in pragul
falimentului. Astfel, desi in vremurile bune avea la
dispozitie milioane de mici fabricute de insulina extrem de
rentabile, treptat, politica sefilor de a face importuri numai
de mancaruri dulci si grase, racoritoare care mai de care mai
colorate, tutun la greu, etc. toate "la botu' calului" in
fotoliu a dus la falimentarea treptata, una cate una (sa nu se
prinda careva) a acestor fabrici. Pe masura ce numarul
fabricutelor de insulina scade, adica pe masura ce dispar
celulele beta pancreatice se intampla urmatorul fenomen:
folosind acelasi exemplu de mai sus, daca la inceput (cu toate
celulele beta intacte) pancresul raspundea prompt la
solicitarea de a creste secretia la 100U/zi si ar fi putut sa
o faca si la 300U/zi daca i s-ar fi cerut, treptat el reuseste
sa isi creasca secretia la cele 100U/zi cat i se cere, dar mai
greoi si cu mentiunea ca daca i s-ar cere mai mult ar putea sa
mai creasca doar pana la 200U/zi...Treptat, treptat el creste
secretia pana la 100/zi cat i se cere, dar ar putea sa mai
creasca in plus pana la 150U/zi, apoi 130U/zi, apoi 110U/zi,
apoi 100U/zi. Aici este un moment de cumpana. Ori "cedeaza"
organismul si nu ii mai cere cele 100U/zi, ori secretia de
insulina devine mai mica decat cerintele, deci insuficienta si
glucoza care nu mai poate fi folosita va duce la cresterea
glicemiei. Si apare diabetul. Si mai apare intrebarea: daca as
fi stiut?...
Ce trebuie sa faci ca sa te
alegi cu un diabet de tip 2? Reteta este relativ
simpla si descrisa frecvent in filmele americane. Pentru cei
ce nu o cunosc inca voi prezenta pe scurt ingredientele: 1.
varsta ? 35 ani; 2. suprapondere (IMC?25); 3. prezenta in
familie a unui diabet la rudele de gradul 1 sau 2; 4. lipsa de
miscare (sedentarism); 5. Rasa/etnie (de ex. afro-americani,
hispano-americani); 6. prediabet (IFG sau IGT) anterior
depistat; 7. diabet de sarcina (gestational) anterior sau
nasterea unui copilas ? 4 Kg; 8. hipertensiune (tensiunea
arteriala ? 140/90 mmHg); 9. grasimi crescute in sange - HDL
colesterol ? 35 mg/dl (atentie nu este vorba de colesterol
total ci de o subfractie a lui numita HDLc !) si/sau
trigliceride ? 250 mg/dl; 10. sindromul ovarelor
polichistice; 11. istoric de boala vasculara; 12. alimente
alese "pe spranceana" cu mult zahar si multe grasimi; 13.
enervare din orice (stres); 14. fumat; 15. unele pastile luate
mult timp. Vi se pare ca vi se potriveste?
Rudele de gradul 1 al unui pacient cu
diabet de tip 2 au un risc de 20-40% de a face diabet de tip 2
in cursul vietii. Fratele geaman al unui pacient cu diabet de
tip 2 are un risc de 80-99% de a face diabet de tip 2 in
cursul vietii. Diabetul de tip 2 apare de 10 ori mai frecvent
la obezii care au un parinte diabetic, fata de obezii cu
istoric familial negativ.
Riscul unui obez (cu indicele masei corpului
[Greutate(Kg)/Inaltime(m) 2 ] > 35) de a face diabet de tip
2 este de 40 de ori mai mare decat al unei persoane
normoponderale (cu IMC<23). 85-85% din pacientii cu diabet
de tip 2 sunt obezi.
Cel mai bine ar fi sa va dau un
exemplu concret. O sa va povestesc ce au patit
locuitorii din insula Nauru , situata in zona centrala a
Oceanului Pacific.
Inainte de 1950, diabetul era extrem de
rar in Nauru . Odata cu descoperirea si exploatarea
depozitelor naturale de fosfat organic de pe insula (dupa
1950), nauruanii au devenit bogati si toata societatea lor a
fost reconstruita dupa modelul visului american: baruri,
discoteci, cinematografe, zeci de fast-food-uri, mii de
oportunitati. Modul lor de viata s-a modificat radical peste
noapte: alimentatia a devenit hipercalorica, bazata aproape
exclusiv pe alimente rafinate importate, au devenit sedentari
si obezi (inainte erau slabi morti si pricajiti, traind de azi
pe maine ).
Concomitent, prevalenta diabetului a
inceput sa creasca exponential. In 1975 se raporta o
prevalenta a diabetului tip 2 de peste 30% la subiectii in
varsta de peste 20 ani, de 13 ori mai mare decat cea a
populatiei Caucaziene din Australia. Aceasta prevalenta
ridicata este a doua in lume dupa cea inregistrata la indienii
Pima la care, de asemenea, cresterea incidentei si prevalentei
diabetului de tip 2 a urmat unor modificari similare ale
stilului de viata. La aceste grupe etnice diabetul zaharat tip
2 s-a dezvoltat ca o problema nationala majora cu debut
recent, asociata cu urbanizarea si modificarea
socio-culturala.
Culmea e ca zacamintele de fosfat
organic din Nauru s-au epuizat, americanii au plecat,
naurienii au dat faliment si s-au cam intors la vechiul stil
de viata. Se pare ca rata diabetului incepe sa scada....Ceva
invataminte de aici?
1. GREUTATEA IDEALA
Pentru calcularea greutatii ideale se folosesc in mod
curent 2 sisteme: indicele masei corporale si formula
“Metropolitan Life Insurance” .
Indicele masei corpului (IMC) sau “Body
Mass Index” (BMI) se calculeaza dupa formula : IMC = G reutate
(kg)/I naltime (m) 2 .
Interpretarea greutatii corporale in functie de IMC se face
astfel:
|
IMC (kg/m 2 )
|
Greutatea corporala
|
|
18,5 – 24,9 kg/m 2
25,0 – 29,9 kg/m 2
30,0 – 34,9 kg/m 2
35,0 – 39,9 kg/m 2
peste 40 kg/m 2
|
Normala
Supragreutate
Obezitate gradul I
Obezitate gradul II
Obezitate gradul III (extrema)
|
Formula “Metropolitan Life Insurance” (
asigurari de viata ) pentru calculul greutatii normale este
ceva mai complicata dar mai precisa .
Pentru b a rbati: G reutatea (kg)=50+0,75·(I naltimea
(cm)-150)+(V arsta (ani)-20)/4.
Pentru femei: valoarea formulei pentru barbati se
inmulteste cu 0,9.
Cat trebuie sa fie glicemia?
In diabetul zaharat de tip 1 valorile
controlului glicemic trebuie sa fie urmatoarele:
|
Parametrii
|
Nivel adecvat
|
Nivel neadecvat
|
|
Glicemie capilara (pe test, din deget)
- Pe nemancate
- La 2 ore dupa masa
- La culcare
|
91-120 mg/dl (5,1-6,5 mmol/l)
136-160 mg/dl (7,6-9 mmol/l)
110-135 mg/dl (6-7,5 mmol/l)
|
>120 mg/dl (>6,5 mmol/l)
>160 mg/dl (>9 mmol/l)
>135 mg/dl (>7,5 mmol/l)
|
|
Glicemie plasmatica (in laborator, din vena)
- Pe nemancate
- La 2 ore dupa masa
|
110-139 mg/dl (6-7,7 mmol/l)
140-200 mg/dl (7,8-11,1 mmol/l)
|
> 139 mg/dl (>7,7 mmol/l)
> 200 mg/dl (>11,1 mmol/l)
|
|
Hemoglobina glicozilata (HbA1c)
|
6,2-7,5%
|
>7,5%
|
In diabetul zaharat de tip 2
valorile controlului
|
Parametrii
|
Nivel adecvat
|
Nivel neadecvat
|
|
Glicemie capilara (pe test, din deget)
- Pe nemancate
- La 2 ore dupa masa
|
101-120 mg/dl (5,6-6,5 mmol/l)
126-160 mg/dl (7,1-9 mmol/l)
|
>120 mg/dl (>6,5 mmol/l)
>160 mg/dl (>9 mmol/l)
|
|
Glicemie plasmatica (in laborator, din vena)
- Pe nemancate
- La 2 ore dupa masa
|
111-135 mg/dl (6,1-7,5 mmol/l)
146-180 mg/dl (8,1-10 mmol/l)
|
> 135 mg/dl (>7,5 mmol/l)
> 180 mg/dl (>10 mmol/l)
|
|
Hemoglobina glicozilata (HbA1c)
|
6,6-7,5%
|
>7,5%
|
Pentru
prevenirea hipoglicemiei nu se recomanda valori ale glicemiei
<65 mg/dl (<3,5 mmol/l) in sangele capilar (pe test, din
deget) sau <70 mg/dl (<4 mmol/l) in plasma venoasa (in
laborator, din vena), daca urmati un tratament cu insulina sau
sulfonilureice (maninil, diaprel, glurenorm, minidiab,
glucotrol xl, amaryl, etc.).
Verificati-va glicemia acasa!
Obiectivul pacientilor cu diabet este sa
isi mentina glicemia cat mai aproape de normal cu putinta,
pentru a preveni sau intarzia aparitia complicatiilor la ochi,
nervi, rinichi sau vasele de sange. Pentru aceasta este nevoie
sa va urmariti cat mai des valoare glicemiei prin testare cu
un glucometru (un mic aparat ca un pager ce testeaza
glicemia).
Testarea se face prin
inteparea cu un ac special sau cu un dispozitiv numit
"inteparici" de regula in pulpa degetului, preferabil pe
lateral, pentru a nu deranja suprafata folosita cel mai des a
acestuia. In prealabil mainile trebuie spalate cu apa si
sapun. Se pune o picatura de sange pe o bandeleta de test
atasata anterior la glucometru, se asteapta putin (30 sec.) si
pe ecranul aparatului apare valoarea glicemiei, de regula in
mg/dl (unele aparate afiseaza in mmol/l).
Toate valorile glicemice
trebuie notate intr-un carnetel special in care mai sunt
notate evenimentele speciale (hipoglicemii, efort, infectii,
stress, alimentatie, etc.). Acest carnetel este de o valoare
deosebita pentru medicul ce va ingrijeste si ii va permite
acestuia sa ia deciziile cele mai potrivite pentru sanatatea
dvs.
Este bine sa va testati glicemia
acasa daca: 1. urmati un tratament cu insulina sau pastile de
diabet; 2. sunteti in tratament cu mai multe injectii de
insulina pe zi; 3. sunteti insarcinata; 4. nivelul glicemiei
se regleaza cu greutate; 5. aveti valori foarte mici sau
foarte mari ale glicemiei (mai ales pe perioade scurte); 6.
aveti valori mici ale glicemiei fara simptome de hipoglicemie.
Cauze posibile de erori la
testare: 1. glucometrul este murdar; 2. temperatura
glucometrului si/sau a testului nu este cea normala (a
camerei); 3. o bandeleta de test expirata; 4. necalibrarea
glucometrului pentru setul curent de teste; 5. picatura de
sange aplicata pe test este prea mica.
In prezent glucometrul si testele
necesare pentru o luna se dau gratuit de la centrele de diabet
pentru persoanele cu diabet, cu varsta sub 30 ani,
inregistrate in centrul respectiv. Pretul unui astfel de
aparat este de aprox. 75$, iar testele pentru o luna va mai
costa inca aprox. 30$ (evident, doar in cazul in care nu le
primiti gratis). Pentru majoritatea dintre dvs. este o suma
mult prea mare, dar folosirea corecta a unui astfel de aparat
va poate prelungi viata uneori cu 10-15 ani daca nu mai mult.
In lipsa unui glucometru sau
daca s-au terminat testele, puteti sa va faceti o idee despre
glicemiile dvs. facind un test de glucoza in urina. Testul
consta in introducerea unei bandelete (un cartonas) intr-un
recipien cu urina dvs. si compararea culorii pe care o ia
acesta dupa un timp scurt (1 min.) cu o scala de culoare de pe
ambalajul produsului.
De o mare importanta in tipul
1 de diabet o are testarea prezentei cetonelor in urina. Cum
puteti afla daca nivelul cetonelor este ridicat? Simplu!
Exista teste asemanatoare celor de glicemie care testeaza
nivelul cetonelor in urina. Nivelul cetonelor (prin test in
urina) trebuie cercetat la un interval de 4-6 ore atunci cand
glicemia este peste 240 mg/dl (testata simplu cu un glucometru
sau un test de culoare), daca va imbolnaviti (de ex. raceala
sau gripa) sau daca aveti simptome sugestive (dificultati de
respiratie, mirosul respiratiei a mere verzi, greata si chiar
varsaturi, gura foarte uscata, urinari frecvente, glicemie
mare, dezorientare, confuzie). Daca ati vomitat de mai mult de
2 ori in ultimile 4 ore si testul in urina arata prezenta
cetonelor trebuie sa luati legatura de urgenta cu un medic!!!
Nu faceti exercitii fizice
cand testul in urina arata prezenta cetonelor! Prezenta lor
arata si un slab control al diabetului si nevoia urgenta de a
face modificarile necesare pentru a obtine un control
metabolic mai bun - luati legatura cu medicul dvs.
1. O sa ma vindec de diabet?
Pe termen lung raspunsul la aceasta
intrebare este favorabil. In prezent exista studii in diverse
faze de finalizare care imi permit sa estimez ca in 5-10
ani administrarea insulinei nu se va mai face prin injectii ci prin alte metode (inhalator-ca la pacientii cu astm;
prin intermediul unui pancreas artificial implantat in corp-in
lucru momentan; etc.). In 10-15 ani se va gasi leacul pentru aceasta boala si medicii de diabet vor deveni
someri (glumesc, noi vom da acest leac, vom face nutritie,
boli de metabolism si probabil endocrinologie).
Pe termen scurt singura
forma de diabet care se poate vindeca este diabetul
gestational. Dupa nastere o femeie diagnosticata cu
diabet zaharat poate (si o face frecvent) reveni la valori
absolut normale ale glicemiei in afara oricarui tratament
pentru diabet. Alteori, aceste valori normale ale glicemiei
sunt mentinute cu un simplu regim de diabet. La o nastere
viitoare exista o probabilitate foarte mare sa apara diabet de
sarcina (gestational). De asemenea, pacienta trebuie urmarita
periodic pentru ca riscul de aparitie a unui diabet (tip 1 sau
2) este foarte mare.
In tipul 1 de diabet , la
1-5 saptamani dupa descoperire poate apare o remisie
(disparitie) tranzitorie (deci nu tine mult!) a
diabetului. Ea poate fi totala , cu valori glicemice
absolut normale fara nici un fel de tratament pentru diabet
sau partiala , in care necesarul de insulina scade
foarte mult, uneori el devenind aproape simbolic.
Insulinoterapia este bine sa fie mentinuta insa si la un
necesar infim de insulina pentru ca previne instalarea brutala
a cetoacidozei la sfarsitul acestei "luni de miere" care este
remisia tranzitorie. Remisia tranzitorie dureaza de obicei
1-3 maxim 6 luni . Nu se poate mari in nici un fel prin
tratament medical sau nemedical (vraji, etc.) aceasta
perioada. Dupa ce dispare remisia tranzitorie, necesarul de
insulina creste, ajungind "la normal" .
In tipul 2 de
diabet , din pacate evolutia diabetului a inceput de regula cu
5-10 ani inaintea diagnosticului si practic nu se mai poate
face nimic in prezent. Evolutia este intr-un singur sens: de
la dieta, efort fizic, pastile la insulina (in 10-15 ani).
Atentie! Descantecele si leacurile babesti (care sunt uneori
vandute ca lecuri de diabet!) nu ajuta , ci fac uneori foarte
mult rau, in masura in care pacientul le alege in locul
vizitei la medic, diagnosticarii corecte si tratamentului
corect, medical.
|